Everything for you

XXIV. Elemente necunoscute

             Voia să-l verifice pe Abel. El nu prea putea dormi într-un loc nou și voia să vadă dacă e în regulă.
            -Nu dormi?
            -Nu! Mă uit la desene!
               Se așează lângă el, pe pat, urmărind pisica și șoricelul ce se fugăresc și fac boacăne.
                Ochii i se închid din cauza oboselii, astăzi a plâns mult prea mult, și adoarme.
              Băiatul observă asta și coboară pentru a-l chema pe Harry. Patul lui era unul pentru o singură persoană și ar fi dormit incomod.
                Bate la ușa lui, auzind vag un ,,intră". Bărbatul era în boxeri, cu telefonul în mână.
               -Harry, Awinita a adormit la mine în cameră!
                Se ridică și îl urmează pe băiețel. Chicotește când îi observă poziția. Avea mâna sub pernă, care era sub capul ei. Între picioarele ei era pătura.
                 -Mulțumesc, puștiule! îi ciufulește părul.
                   O ridică în brațe și o duce în camera lor. Încă era în blugi și tricou, așa că hotărî s-o schimbe. Era mult mai greu decât și-a imaginat.
                 Oftează ușurat când reușește să o dezbrace de tricou.  Purta un sutien albastru. Deschide cu greu capsele. Nu înțelegea de ce femeile poartă așa ceva, singurul lucru pe care-l făcea această haină era să le mărească puțin sânii.
                 Era imposibil să o îmbrace cu tricoul ales de el. Trebuia s-o trezească.
                 -Iubito!
                  Se ridică mecanic în fund, punându-și palmele pe umerii lui.  Chicotește și o așează înapoi, după ce-și termină treaba.

                Următoarea zi îl găsi singur în pat. Se ridică, privind buimac în jur.
               Ajunse în bucătărie. Awinita gătea ceva și Abel citea într-o carte. Tricoul, care era al lui, nu îi acoperea bine fundul.
               -Ce scrie aici?
                Înainte de a putea răspunde ea, el le atrage atenția.
              -Bumerang! zâmbește.
              -Bună dimineața!
              Era fericit că cei doi se simțeau bine în noua lor casă.
                   -Cred că ar trebui să te schimbi, Abel!
                 Băiatul pleacă. Acum puteau sta puțini singuri.
                  -Nu trebuia să mă dezbraci aseară!
                Era roșie la față și lui îi plăcea asta. Inocența ei îl excita.
                -Nu e prima dată când te văd dezbrăcată! comentează.
                 O sărută.  Fata voia să-i spună ceva dar nu știa cum.  S-ar fi făcut și mai tare de rușine dacă întreba.
                  -Vreau să-ți spun ceva! acesta aprobă. Dar nu vreau să te uiți la mine!
                   O privește ciudată, dar îi acceptă condiția. Era foarte curios să afle ce putea fi atât de rușinos încât să nu-l lase s-o privească.
                   Trage aer în piept și rostește rapid propoziția, ascunzându-și fața în palme.
                  -Vreau să facem sex!
                    Era șocat. Nu se putea mișca din loc și era sigur că auzea câteva suspine.
                  -Nu! rostise răspicat.
                 Aceasta încercă să iasă din încăpere, dar fu oprită de brațele lui Harry care acum sunt încolăcite în jurul taliei ei.
                 -Nu vreau să facem sex, vreau să facem dragoste!
                Era o diferență enormă între acestea două.
                 Fața ei se lumină rapid. Dar o întrebare o frământa:
                 -Care e diferența?
                 -A face dragoste inseamnă a face sex cu dragoste, in timp ce a face sex se rezumă doar la satisfacerea unor nevoi biologice. Dragoste faci cu trupul și cu sufletul, sex faci doar cu trupul. 
                Îi vorbea ca unui copil și nu-i plăcea. Nu-i plăcea că multe femei, care au fost înaintea ei, i-au satisfăcut nevoile. Era geloasă.
                 -Deci noi nu vom face sex, vom face dragoste?
                  -Da, iubito! Vei fi prima femeie cu care voi face acest lucru, dragoste!