Everything for you

IX. Gelozie și sânge

            Ieri nu-l întâlnise la florărie, poate avea treabă,  sa gândit.
          Trecând pe lângă o cafenea unde nu-și permitea să intre din cauza prețurilor, zări un chip cunoscut.
            Privea pe geamul mare, căscând gura din cauza uimiri.
          Harry cu o fată frumoasă, stăteau la o masă și vorbeau.
          Nervozitatea pune stăpânire pe corpul ei, voia să se ducă acolo și să țipe la ei. Îi era teamă că putea fi înlocuită, dar își dădu seama că nu avea de ce să fie înlocuită.
          Nu erau nimic. El era șeful ei și atât. Bine, un șef sexi care intră în casa ei și doarme cu ea în pat.
            Nici măcar nu vorbiseră despre ce se întâmplase, nici nu voia să știe ce se întâmplase.Nu mai voia să aibă nici măcar o legătură cu el, voia să fie lăsată în pace.
           Plecă de acolo plângând. Fără să-și dea seama se îndrăgostise de cine nu trebuie.

        
            Avea dureri de burtă de câteva ore. Era încă tristă din cauza celor întâmplate.
             Pe ușa din spate Harry intra vesel în florărie. Era gol.
           Își îndreaptă privirea spre blonda de după tejghea, mărindu-și ochii din cauza uimirii.
           Spatele blugilor albi era murdărit de un lichid roșu, sânge. Își găsise o zi proastă pentru această îmbrăcăminte.
           Își notă rapid în calendar data, 3  mai și se îndreptă spre ea. Voia să știe totul, voia să o cucerească.
          Citea dintr-o carte cu copertă albastră, nu-i vedea numele.
            -Bună, iubito! îi șopti la ureche.
             Trebuia să găsească un mod mai subtil pentru a-i spune că era pătată. Nu voia să o facă să se simtă inconfortabil.
               -Bună ziua, domnule! răspunse rece.
              Acesta se încruntă. Ține minte foarte bine când i-a spus să-i vorbească la pertu. Clar se întâmplase ceva și voia să afle.
                  -Ce s-a întâmplat, îngeraș? îi prinse fața în palme.
                  -Domnule, vă rog frumos să vă depărtați! Iubita dumneavoastră ne-ar putea vedea!
                  O ridică în stil mireasă și îi ia de pe tejghea carte pe care o citea. Închide florărie, în timp ce ea se zbătea și lovea cu mâinile în pieptul lui.
                -Lasă-mă!
                  O așează pe bancheta și pornește rapid mașina. Avea portierele blocate, nimeni nu ar fi vrut să se întâmple ceva.
               Zâmbi ștrengar când își dădu seama că era geloasă. Și el ar fi geloasă dacă s-ar fi aflat în locul ei.
                 -Fă un duș, nu ai ce căuta azi la serviciu! îi sărută fruntea, lăsând-o pe pat.
              Se îndreptă spre ușă, dar se oprește și se întoarce.
                 -Acea femeie era verișoara mea!
              Îi mai aruncă o privire și iese. Obrajii ei erau roșii din cauza jenei.
                   Nici măcar nu știa de ce fusese adusă acasă, așa că hotărî să-i asculte sfatul.
                Când să-și dea pantalonii jos observă motivul, erau murdari de sânge.
             -O, doamne!
              Murea de rușine, nici nu știa cum urma să dea ochii cu el.
               Ea îl lovise și el avusese grijă de ea. Acum ea era cea nesimțită!