Simple gânduri 1

nr. capitol: error

Ca autor ce se respectă, nu ai cum să fi stabil psihic.

Un autor nu scrie doar de dragul de a înșira niște cuvinte pe un site sau o hârtie, indiferent ce zice acesta.

Un autor scrie pentru că are multe de spus, multe de povestit. Are o experiență în spate ce simte, mai mult sau mai puțin conștient, nevoia să o împărtășească.

Un autor adevărat se va diferenția mereu de cei din jurul său și chiar de ceilalți autori. Având un mod anume de a fi, de a scrie. Ceva ce-l face special și la care, dacă ești atent, îl recunoști de multe ori involuntar.

După multe încercări eșuate, ștersături, oftate disperate și cuvinte de nemulțumire, își va găsi stilul și și-l va însuși, urmând să-l perfecționeze. Autorul știe când și-a găsit modul de a scrie, zona sa de comfort a exprimării, și se agață de el.

Eu nu m-am născut pentru a fi un om oarecare. Dar m-am născut pentru a înțelege un om oarecare. De aceea, ei seamănă cu mine, dar eu cu ei mai greu.

De cum mă privești vei ști că sunt altfel. Sunt marcată. De nuanța mea nebună a părului. De ochii încadrați precum un tablou de rama ochelarilor. De înălțimea și imaginea adorabilă, copilăroasă sau îngâmfată ce ascunde multe laturi.

Într-un corp atât de mic e un tupeu și o rebeliune imensă. În spatele copilărismului poate chiar infantil este o copilărie scurtată poate prea mult. În spatele chipului ce pare îngâmfat este, de fapt, doar un amalgam de filozofii de neînțeles, dar dornice de a ieși la iveală. O persoană ce, de fapt, vrea doar să comunice și să împartă idei.

Drag autor, eu m-am regăsit aici. Tu ai făcut-o?