Simple gânduri 1

1

Înaintând, desculțe picioare,
Simțiți pavajul rece,
Fără de soare,
Lipsit de alinare,
E o lume mult prea mare,
Ceața se-așterne
Înghițind amintiri amare.

Ruine de castel,
Ai grădină de trandafiri,
Petalele sunt negre,
Tulpinile pline de spini,
Piele catifelată,
Prințesică din poveste,
Rochia lungă,
Părul revărsat peste umeri.

Lăcomie, cuvânt ce ne-nconjoară,
Tot ce ai citit e doar un basm,
Doar nu te-ai lăsat păcălit iară!
Tabloul e unul mai crud decât credeai,
Fata frumoasă suspină,
N-are nici crai.

Sau are, dar el nu este acolo pentru ea,
Petalele sunt arse,
Cântul e suspinul,
Apa cu care-i udă e sărată,
Nu e de bine.

Lacrimile și picăturile de sânge,
Căci ale ei picioare au fost străpunse,
Curg pe tulpini, frângându-i trupul plăpând,
În drumul spre succes,
S-a pierdut pe sine.

Și e doar încă o poveste,
Încă un suflet, o inocentă ce nu mai este,
Oamenii se schimbă constant,
De la generație la generație,
Parc-am dezinvoluat.

Și este numai încă o poveste,
Încă un suflet bătrân și pustiit de vreme,
Încă un chip plâns acoperit de masca zâmbăreață,
Încă un copil maturizat prea curând.

Continuând să mergem,
Amestecați în vârtejul vieții,
Societatea ne schimbă,
Trăgându-ne de picioare,
Noi continuăm,
Cădem, zgâriați de spini,
Dar mergem înainte,
Pierduți printre ruini.

KWave25