Viitorul Împreună[Finalizat]

Accidentul

  Am pornit.  Ne-am dus si am prezentat biletele. Apoi am intrat în avion.
Erau locuri de câte trei.
   Ne-am așezau eu fiind la geam apoi Andrei și după Edi.
Am adormit.  Era așa de minunat. Parca nici nu simțeam cum zbor ✈ dar deodată ma trezesc turbulențele.
,, Doamnelor si domnilor avionul se v-a prăbuși în mare nu mai avem ce să  face multumim"
Am început sa-mi zic rugăciunile luându-l pe Andrei de mână
-Te iubesc.
-Și eu.
-Edi te iubesc.
-Și eu prințesa mea.
M-am uitat pentru ultima dată la inelul meu care strălucea amintindu-i de toate momentele minunate iar pentru ultima suflare am strigat,, Încă te iubesc Cristian"apoi negru.
   Din pers.  Andrei

Avionul se prăbușise..
  M-am trezit într-o cameră albă Cristi Vlad și Loren fiind acolo.
-Unde sunt?
Cristi: -Ai avut un accident de avion.
-Alexia unde e?
V&C&L-Cine?
Mă ridic din pat fiind îmbrăcat apoi fug la recepție unde îmi spune că e la camera 309.
Fug acolo cu ceilalți în urma mea. Era și mă uit pe geam era inconstienta.
C-Ce mama dracu se întâmplă?
-Nu pot să cred.  Eu i-am spus să venim mai repede.
A ieșit un doctor.
- Domnule doctor Eduard Jones? /Stiti ceva de el?
-Da,  a murit îmi pare rau.
-Multumesc.
C&V-Cine e Eduard?
-Cum o sa-i spun Alexei?
Toți trei-Ce sa-i spui.
-Tatăl copilului ei a murit....
C: -Ce ai zis?
-Domnule doctor, copilul a supraviețuit?
-Îmi pare rau domnule nici copilul nu a supraviețuit iar pacienta e în comă.
Am căzut pe scaun.
C-Andrei! Tu stiai unde e Alexia?
-Doar de câteva zile.
C-Și cum? Era însărcinată?
-Da. Eduard Jones era tatăl copilului dar acum nici copil nici tată nu mai există. Ea e în comă. Când eram în avion ultima dată a strigat....
C-Ce a strigat?
-Înca te iubesc  Cristian.
C-Cce?
-Ce ai auzit.
Din pers.  Cristi.

Nu pot să cred. Ea ma iubeste iar eu m-am recăsătorit. Mi-a spus în scrisoare iar eu în loc să o caut m-am recăsătorit.
Andrei a găsit-o foarte ușor.  Asta înseamna ca el a iubit-o mai mult. 
    Iar eu ce faceam?  Stăteam și mi-o trageam cu secretara mea.  Acum sotia mea.
  O să merg acasă. Ashley crede că sunt la birou.
Merg acasă și deschid ușa încet. Și vad haine aruncate peste tot.  E însărcinată dar frate ce nervi să aibă?
  Să arunce peste tot cu haine
Din dormitorul nostru se auzeau gemete.  Ma uit prin ușa puțin deschisă și o vad pe Ashley cum si-o trăgea cu unul. Deschid ușa tare iar ea sare goală din pat la fel și ala.
-Când aveai de gând sa-mi spui?  După ce îi crește-am copilul ăluia?
-Cristian eu.
-Tu nimic.  E al lui copilul nu-i asa?
-Eu....
-Nu-i asa!!?
-Da.
-Te rog frumos sa-ti aduni astea și să pleci.
-Dar....
-Am zis te rog.
-Bine....
Nu pot să cred ca mi-a făcut asta.
Văd că telefon meu începe să sune 
iar pe ecranul sau apărea numele,, GamiOS".
-Alo.
-Frate unde esti?
-Până acasă.
-Bine.
-Pa.
-Pa.
După ce am încheiat apelul m-am schimbat în niște pantaloni si un tricou iar apoi am pornit spre spital.
Când am ajuns acolo toți  erau la fel.
Aceleași fete triste și dezamăgite.
-S-a mai schimbat ceva?
-Absolut nimic. spuse Vlad.
-Eu ma duc la Ioana. Sigur e îngrijorată. spuse Loren.
-Mergi.  Dar ai grija cum să îi spui. spuse Andrei.
-Bine.
Am mai rămas doar  noi trei.
  Din salon un doctor a ieșit.
-Bună ziua cum se mai simte?
-Pai pacienta este înca în comă dar puteți intra. Nu mai avem ce face.  Trebuie doar să asteptam.
-Multumesc.

Din pers.  Ioana

Stăteam acasă si mâncam ciocolată când deodată se auzi o bătaie în ușa.  Probabil Vlad si-a uitat cheile.
  Merg și deschis ușa dar pe partea cealaltă a usi se afla Loren îngrijorată.
Putin prea îngrijorată.  O invit înauntru și ne așezăm pe canapea.
-Și despre ce vrei să vorbim?
-Pai e vorba de..... Alex.
-Nu vreau sa aud de ea.
-Pai e în comă aici în Constanța.  Ea a fost plecată în Italia iar apoi s-a întors cu firma și a avut un iubit și era și însărcinată și când s-a întors era și Andrei și au suferit un accident de avion iar ea e în comă și a pierdut copilul iar  iubitul ei Eduard a murit iar Gami a scăpat cu niște răni usoare.
-E în comă.
-Da.  spun și încep să plâng.
-Nu plânge.
-Ba da,  o fac fiindcă din vina mea a plecat.  Eu am fost vinovată.  Dacă am fi încercat să pare fericiti nu ar mai fi fugit.  Nu e corect fata de ea. 
A suferit prea mult.
-Ia dreptate. Surioara mea.
Trebuie să ma duci la spital.
-Bine.
Am ajuns acolo și  am vazut-o conectată doar la niște aparate.  Alba la fata, chipul ei plin de culoare și veselie disparuse. Acum nu mai e.
Intru în salon și îl îmbratisez pe Andrei. 
-Tu ai fost cel care i-ai fost aproape.  Tu ai gasit-o.  Tu ai salvat-o. Noi nici măcar nu am încercat să o cautam în schimb tu?
Tu ai găsit-o. Și sti de ce?
-Nu.
-Pentru ca o iubești. Și și ea pe tine.
Am ieșit puțin pe hol.
-Asculta-mă,  poate nu ai mușchi și față fără nici un cos dar tu ai ceva ce Cristian nu are.
-Ochi albaștri?
-Și asta.  Dar ai o inimă mai mare decât a multora persoane. Și ma bucur ca ea bate pentru surioara mea.
-Multumesc.
-Și dacă ea te-a sunat înseamnă că în tine a avut cea mai mare încredere.
-Mersi.
-Acum haide.
-Esti genială.
Am mers în salon unde Vlad stătea pe un scaun și se uita în gol.
M-am îndreptat spre el și l-am luat în brațe de la spate.
-O să fie bine.  Stiu asta.
-Ma bucur ca ai încredere.
Seara a venit în curând Cristi a plecat înainte iar apoi eu și Vlad.
-Promite-mi ca o să pleci acasă.
-O să încerc.  spuse Andrei.
-Nu încerci.  O faci!
-Bine.  Mergeti și odihniți va.

Din pers.  Andrei

M-am așezat pe canapeaua de lânga pat apoi am luat-o pe micuța mea de mână.  Avea mâna atât de rece.  Minutele se scurgeau iar ea nu dădea nici măcar un semn.
Era doar nouă.  Dar am decis să ma pun să dorm. 
De dimineata toată lumea era aici.
Absolut toată lumea, părinti fratele cu Elena Gabi cu Iuliana Loren Cristi Vlad Ioana. 
-Fetita mea.  Soarele meu.  Uite suntem toți aici trezește-te.
-Surioara. Deschide ochi nu mă lăsa așa.  Am facut o tâmpenie. Dar uite ne-am împacat cu toți.
-Ale? Te rog cu cine mai vorbim eu și Iuliana?  Te rog frumos trezește-te.
Am fost prin atâtea.
Nimic Ale nu mișca nici măcar o mână .
Am ieșit toți din salon.
-Trebuie să decoram camera asta.  Nu o putem lasa ca atunci când se trezește să vadă asta. am spus eu.
-Vlad, tu aduci cafele la toti iar restul se ocupă de decorați.
-Bine.
Nu vreau sa vada asta.