Frânturi de suflet

Rugăciune

Mă clatin pe cărare din nou în fața Ta,
Mă-mpiedic, pașii repezi nu-mi sunt pe calea Ta,
Mă-ntorc atât din cale dorind a renunța,
Caci drumul greu îmi pare și nu mai pot urca.

Mă năpădesc și spinii iar crucea mi-este grea,
Urcușul anevoie și n-am încrederea,
Mă uit mereu în urmă plină de îndoieli,
Parcă n-ai fi la cârmă, n-ai fi plin de puteri.

Așa de mic, o Doamne, Te văd cu ochii mei,
Din depărtarea mare, pământ de îndoieli.
Eu nu Te văd puternic, Te văd ca pe un om,
Dar Tu nu ești ca omul, ci Tu ești veșnic Domn.

Te ții de promisiune și mă iubești nespus,
Mereu m-ai luat de mână și m-ai urcat mai sus,
Mereu m-ai dus pe brațe când singură eram,
Ai fost atunci cu mine, vei fi din neam în neam.

Eu știu că ești aproape și știu că mă veghezi,
Spre min' pășești pe ape, mă faci să-naintez,
Mă iei mereu de mână prin spini și mărăcini,
Îngrijorări le iei Tu și le faci bucurii.

Dar azi... Cu îndoială, din nou mă-ntorc la Tin',
Aș vrea să-Ți las amarul, în piept să nu-l mai țin.
Vreau iarăși mângâierea și pacea ce o dai,
Vreau iar să merg nainte, mereu mai sus spre rai.

Vreau să Te vad la lucru, să simt că mă conduci,
Sa-Ți aud șoapta blândă și-n veci să nu mai pleci,
Vreau să mai simt fiorul în inima mea mică,
Să stau la adăpost iar, sub a Ta aripă.

Vreau să mă iei de mână ca pe un copilaș
Și eu sa-Ți calc pe urme la bine sau necaz,
Vreau să mă ții în brațe, să plâng la pieptul Tău,
Să pot să-mi spun durerea, doar Ție, Dumnezeu.

Să plâng când am necazuri și când am bucurii,
Să Te simt doar pe Tine, să știu a Te iubi.
Aș vrea să-Ți aud șoapta și susurul Tău blând!
Mai vino lângă mine, veghează al meu gând!

Căci azi, inima toata eu Ți-am predat deplin,
Ți-am spus iubirea toată și am cerut alin.
Acum eu am credință că pot a-nainta,
Pe ape noi păși-vom, căci Tu ești Pacea mea.

Autor: CT999bbytha1809
Text: strugariucamelia