Capitolul 32.

2.5K 128 12
                                    

Daria POV...

Eram total dezorientata si speriata. Aveam parul pe fata si nu stiam ce se intampla. Ma uitam prin camera sa vad daca este ceva dezordonat, doar ca sa ma asigur ca ce s-a intamplat a fost real sau nu. Era aproape 5 dimineata, iar eu plangeam, singura,in camera mea. Faptul ca am avut un vis groaznic chiar m-a facut sa cred ca o sa mor in somn. Puteam sa jur ca nu este un vis, si ca tot acel tambalau este real.

Este putin ciudat cum s-au petrecut lucrurile in aces cosmar, dar jur, ca mai aveam putin si cedam nervos si, in cel mai rau caz, bateam pe cineva. Eu tipam, tata tipa, Louis tipa, iar taratura sugatoare de bani cu care tata era casatorit, tipa si ea. Pur si simplu era un circ, daca stau bine sa ma gandesc si daca as putea sa il descriu.

Eu stiam de ce tipam, dar nu inteleg de ce tipa tata. Sabi' era pe canapea si plangea, iar noi continuam sa tipam unul la altul. Singurul lucru care mi-a placut din aces cosmar, a fost faptul ca am reusit sa o paruiesc pe acea taratura. Niciodata nu ii pot retine numele, dar cred ca incepe cu litera "A", presupun. Imi este greu acum sa ma gandesc la numele ei, dupa ce mi-a tras o palma si m-a tras de pat. Louis se certa cu tata, iar eu o tragea de par pe taratura.

Daca este sa o luam intr-o alta ordine de idei, visul asta a avut si parti bune, dar si parti neplacute.

M-am ridicat din pat, dar in urmatoarea secunda mi-am pierdut echilibrul. Norocul meu a fost ca era peretele langa mine, ca altfel, faceam cunostinta cu parchetul, nu de alta, dar chiar nu mi-a fost dor de el de la ultima cazatura. Sigur, eu le spus altora sa stea departe de camere unde am spalat, dar eu intru. Pot spune ca nu aam facut un spagat mai perfect nici la ora de sport. Profesorul meu trebuia sa vada asta, sigur primeam 10.

Am deschis usor usa, si m-am asigurat ca este liber. Ma sprijineam de perete si ma asiguram ca nu o sa cad. Dar sincer nu vreau sa cad pe scari si sa ajung in spital. Chiar nu imi este dor de acel loc. Ma simt izolata, iar acei pereti albi parca se indreapta spre mine. Ar trebui sa le mai dea o culoare, ceva.

Ma rugam ca scarile sa nu scartaie atunci cand cobor, dar am observat ca lumina este aprinsa in living. Se pare ca nu sunt singura care nu are somn la ora asta. Am coborat fara probleme, stiind ca mai este cineva care nu doarme. Cand ochii mei i-au vazut corpul perfect modelat, parul cu aceleasi extensii ieftine, si imbracamintea de centurista care abia a iesit dintr-o partida, mi-am dat seama ca este nimeni alta decat taratura sugatoare de bani a tatei.

-Tu de ce esti treaza la ora asta? -zise pe un ton autoritar-

-Tu de ce esti din nou in casa noastra? -am zis trecand pe langa ea, indreptandu-ma catre bucatarie.-

-Scumpa mea, de acum este si casa mea.

Mi-am oprit corpul in pragul usii, si ma rugam sa nu fie ceea ce cred eu ca este. Incet, mi-am rotit corpul pentru a o privi. Imi izambea viclean, iar asta nu ma face mai bine. Ma face doar sa imi doresc ca pumnul meu sa faca contact cu maxilarul ei. In mod general nu sunt o persoana violenta, dar felul in care aceasta femeie se comporta te scoate din sarite si pur si simplu iti vine sa o bati.

-Sa nu imi spui ca tata... -m-am oprit sa ma asigur ca ea nu o sa continuie fraza, dar se pare ca azi nu merge nimic cum imi doresc-

-Chiar sa crezi scumptete. Tu si mucoasa aia mica aveti o noua mama. -fluturandu-si mana prin fata mea, pentru a putea observa inelul-

Am inghitit in sec de cateva ori si incercam sa imi stapanesc nervii acumulati in ultimele 10 secunde. Ea doar imi zambea, iar zambetul ei pur si simplu ma scoatea din sarite. Incep sa cred ca acem cosmar a fost doar pregatirea inainte de razboi. Ca si in armata. Soldatii se pregatesc inainte sa mearga la razboi. Asa se intammpla si cu mine in momentul asta, sper doar ca cel sfant sa tina cu ea in momentul asta.

"C'mon baby and fuck you" (Louis Tomlinson F.F.)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum