VII

96 6 0
                                    

     Deciseră să nu mai iasă în oraș, oricum le-ar fi luat prea mult să se pregătească, așa că petrecură seara împreună. Cât Angeline își masase mușchii cu acea cremă pe care o primise de la cabinet Megan îi povesti despre viața ei. Aveau noroc că Edward era cu iubita lui în oraș, după spusele lui Megan, iar Mark nu se mai întoarse și se rugă să n-o facă așa cum nu venise să doarmă aici de când apăruse ea.

  - Edward e singurul meu frate care este aici, este cu un an mai mare decât mine și se crede mult mai inteligent decât este de fapt. Megan surâse rupând o pătrățică din ciocolata pe care o desfăcuse și o strecură în gură. Îi întinse și Angelinei ciocolata, dar aceasta scutură din cap.

   -Nu-mi place decât ciocolata amară. Ignoră ea privirea plină de mirare a fetei cu păr violet și ridică din umeri.

    - Continuă. O împinse ea.

    -Ok... Ai mei stau nu prea departe de aici și o cunoșteam pe directoare de dinainte, chiar ea i-a sfătuit pe părinții mei să mă lase aici să studiez teatrul fiindcă mă văzuse mereu jucând în piesele de la școală și a vrut să fie sigură că un talent ca al meu nu se pierde. Astea au fost cuvintele ei. Râse ea. Ai mei au acceptat imediat ținând cont că știau cât de mult îmi place să fac asta. Edward a vrut să continue cu fotbalul, doar că părinții noștri nici nu au vrut să audă. Cred că în mare se datorează faptului că tatăl meu, în tinerețe a iubit sportul ăsta, dar din cauza lui s-a accidentat și acum e paralizat de la brâu în jos. Angeline se cutremură privind-o cu greutate.

   -Chiar? Oh, Megan, îmi pare atât de rău, sincer! Cred că a fost greu pentru voi...

   -Nu chiar. Tata nu se lasă afectat de asta și ne-a fost mereu alături, iubindu-ne mai mult decât credem noi, o știu. E un luptător. Edward a acceptat cu chiu cu vai să vină și el să studieze actoria, influențat de ai mei care-i spuneau că se va obișnui și îi va plăcea, dar nu s-a întâmplat asta. Cum a venit aici și a descoperit că există o echipă de fotbal s-a înscris imediat, în câteva luni a ajuns căpitanul echipei și acum se dedică 100% sportului, cred că ai observat. Nu știu cum vor reacționa ai noștri când vor afla. Edward nu vrea să continue cu asta, vrea să fie doar pe teren, atât.

   - Edward iubește fotbalul, Megan. Nu-l cunosc, însă un lucru pot spune foarte sigur, Edward chiar are asta în sânge. Doarme cu o mingie, ce naiba? A râs ea scuturând nebunește din cap. Părinții voștri ar trebui să accepte că el asta își dorește să facă și să realizeze că dacă tatăl lui nu a avut noroc nu înseamnă că i se va întâmpla și lui la fel.

  -Acasă mai am încă doi frați, surâse. Brandon are 11 ani și cântă la pian de 4 ani, îl ador când o face, cu toate că este foarte rușinos și abia o face în prezența noastră, iar Kiki are doar 6 ani și este topită după tot ce înseamnă dans și muzică. Face mici cursuri de dans de ceva timp și se pare că mai nou și cântă. Scutură ea jucăuș din cap.
    - O familie de artiști, cât de frumos. Șopti ea amar.
  Lăsă ea crema pe masă și se ridică din pat.

    -Ce faci? O întrebă Megan întinzându-se pe toată suprafața patului ei privind-o cum se așază pe covorașul dreptunghiular din mijlocul camerei.

   -Îmi fac întinderile. Mă ajută să-mi mențin mușchii tonifiați și să pot face încălzirile dinaintea orelor mai repede, nu-mi ia atât de mult timp să mă încălzesc cum trebuie. În plus, dorm mai bine dacă fac asta înainte de a mă culca. Spuse zâmbind și întinzându-și picioarele într-o parte și altă până formă un ungi perfect de 180° apoi se aplecă ușor în față sprijinindu-și capul de palme și stând pe coate.

    -Mamă, n-aș putea să fac asta nici dacă m-ai unge cu vaselină. Râse Megan privind-o. Și mai zici de Edward că-i obsedat de fotbal. Și tu ești la fel de obsedată de balet.

Descoperindu-teUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum