Descoperindu-te

XX

   Capitolul XX

    De dimineață o luă de la capăt și seara, extenuată, tot ce-și putea dori era să se arunce în pat și să doarmă până dimineață târziu. Dar îi promisese lui Robbie că avea să iasă cu el. Îmbrăcă o fustă și o blază elegantă așa cum îi plăcea iubitului ei, fu nevoită să ia tocuri, își aranjă atât părul cât și chipul atât cât avu dispoziție. Robbie îi lăsă mesaj că avea să ajungă în jumătate de oră. Ea oftă și rămase pe pat. Ed o privi, o înghioldi pe Megan, aceasta își scoase capul din laptop și își privi fratele. Cei doi schimbară priviri. Ea se ridică și își lovi fruntea.
   -Oh, era să uit. Râse. Uite, repede cât nu este Mark. Probabil ar râde până s-ar sparge de ar știi. Oricum, știu că nu este treaba mea, dar... scoase câteva prezervative din geantă și le întinse. În cazul în care Robbie uită... ai spus că este prima dată și mă îndoiesc că nu ți-ar fi jenă să-ți cumperi.... știi tu. Nu te supăra pe mine, vreau doar să... să te simți în siguranță, ca prima dată să nu fie ca la mine. Stânjeneala i se transformă în amuzament. Cât de speriată am fost că nu folosise prezervativ tipul ăla. Noroc că există și „pastiluțe fermecate”.
- Amm... mersi. Șopti și zâmbi spre cei doi. Totuși nu cred că va fi nevoie de... Adică este doar o întâlnire, nu? Mark intră ținându-l în lesă pe Ralph și fumând o țigară liniștit. Ascunse în geantă prezervativele și se foi pe pat.
  -Și ai redevenit măicuță. Bombăni el dezlegându-l pe Ralph ce începu să alerge prin cameră după o mingie.
- E vreo problemă cu asta, Mark? Nu-s nevasta ta să-mi pese de ce spui. Își roti ochii și scutură din picioare agitată.
    Oare Robbie chiar avea intenția ca ei doi să ajungă până la... până acolo? Ea voia?
- Nu ești, dar tot îți pasă. Tuturor le pasă. Se aruncă în pat cu tot cu încălțări și se întinse ca un șarpe.
- Hai, scutește-mă! Mai că se răsti ridicându-se în picioare și plimbându-se prin cameră.
Nu, Robbie era un scump, nu avea cum să... Și dacă chiar voia? Dacă avea să se ajungă acolo? L-ar fi lăsat? Îl iubea doar, de ce să nu-l lase? Îl iubea! Robbie era totul pentru ea! De ce nu?
- Nu te scutesc deloc. Ai să-ți sperii prințul când te va vedea așa și vei rămâne nesatisfăcută. Îi rânji arogant.
- Ba nu se va speria deloc și nici nu voi rămâne nesatisfăcută, stai liniștit! Se opri în dreptul patului cu brațele încrucișate la piept.
- Se vede după moacă că nu-i în stare de nimic! Nu te plictisește niciodată? Scutură din cap. Chiar nu te saturi? Eu l-aș bate 24/24 doar din pricina feței lui.
- Nu mă cheamă Mark! Eu știu naibii să apreciez frumosul! Îi reproșă nervoasă.
- Ei nu zău? Deci vrei să zici că ești frumoasă?
- Pe naiba! Lasă-mă! Îi întoarse spatele și se opri în fața oglinzii retușându-și o sprânceană perfect pensată.
- Chiar că arăți ca naiba. Zici că ești o secretară. Chiar suporți fusta aia până la genunchi? Eu m-aș sufoca în roba aia de măicuțe! Și aia, ce e o cămașă sau ce? Știi că albul nu te prinde? Te face al dracu de palidă, zici că ești moartă. Își rotii ochii. Cocul ăla e oribil, oribil! Nu doare? Doamne ce mi-aș smulge agrafele alea. Și machiajul. Zici că te duci la înmormântare! Ești atât de sobră! Pantofii ăia, iac! De unde dracu i-ai cumpărat? Ai dat bani pe așa ceva? N-ai găsit unii mai... să-ți facă piciorul mai fin, mai feminin, zici că ai opinci de...
- Mark, taci dracu din gură că te pocnesc, auzi? Taci! Lasă-mă! Dacă așa îmi place așa mă îmbrac!
- Îți place? Îi râse în față. Semeni perfect cu el! Acum chiar vă potriviți. Deveni scârbit. Doi copii de bani gata care ies la întâlnirea perfectă, la un restaurant de fițe, cu vin scump și cu șervețele colorate apoi au parte de o noapte de dragoste perfectă. Vai, cât de romantic! Și patetic! I-o aruncă ironic și plin de revoltă. Mai degrabă m-aș spânzura.
- Mark, înțelege naibii că suntem două persoane DIFERITE și este normal să avem idei diferite. Da, mie îmi plac toate astea, ție nu, acceptă și taci. Nici măcar nu înțeleg pentru ce te agiți atât.
- Asta este problema îngeraș. Că nu suntem chiar atât de diferiți. Rânji nebun ridicându-se în genunchi. Nu, nu-ți plac toate astea, dar nu recunoști fiindcă ți-e frică. Spune că nu ți-ai fi dorit altceva! Spune că nu ai fi vrut ca EL să fie altfel! Spune că-l iubești! Se răsti.
- Nu trebuie să-ți dau explicații! Nu e ca și cum ți-ar păsa.
- Exact! Nu îmi pasă! Să nu ai vreodată impresia idioată că mi-ar păsa de tine sau de idiotul ăla! Rânji nervos. Doamne, ce l-aș bate... se trânti din nou în pat și-și aprinse o a doua țigară.
E un așa prost! Știe el că nu-mi place, auzi. Mereu mi-au plăcut ieșirile în restaurante și tot tacâmul. Ce aș fi putut să vreau mai mult?  Da, e prost.
Robbie trebuia să apară în 10 minute. Angeline deveni tot mai agitată. Privi spre Megan. Aceasta urmărea un film pe laptop. Cu siguranță căștile o făcuse să nu audă nimic.  Ed vorbea la telefon amuzat nebăgându-le în seamă cearta. Probabil se obișnuise. Mark butona telefonul fumând. Bombăni ceva despre fumul lui și deschise fereastra cu un anume vis despre fum în minte. Alungă imaginea lăsându-se răcorită de aerul rece. Mark o privi nervos pe deasupra telefonului, dar nu spuse nimic.
   Se învârti prin cameră jumătate de oră. Jumătate de oră? Ce tot făcea? Nu era ca și cum ar fi avut altceva de făcut înafara unei singure activități: plimbatul. Putea doar sa piardă timpul prin diferite locuri. Deci, unde era? Întârziase 20 de minute. Nu conta. Nu era prima dată când întârzia, ce naiba.
   -Mai și întârzie, boșorogul. Bombăni Mark ridicându-se din pat unde ascultase muzică la căști și fumase privind tavanul. Murmurând ceva neînțeles se duse la fereastră, dădu cele câteva lucruri de pe birou la o parte și se urcă pe el îndoindu-și genunchi și sprijinindu-și coatele pe ei. Spatele și-l lipi de cadrul geamului și-l deschise larg privind în jos încă murmurând ceva doar de el știut. Poate o melodie. Angeline se așeză pe pat și-l privi trăgând din țigară și privind în gol apoi spre cer. Întunericul din cameră n-o deranja prea tare căci intra destulă lumină pe fereastră. Îl urmări plictisită sprijinindu-și capul de geam și jucându-se cu fumul scos de țigara lui. Făcu cerculețe apoi îl suflă repede, apoi lent, apoi îl ținu mult în plămâni, după puțin. Angeline ar fi preferat să stea acolo decât să plece. Nu s-ar fi plictisit acolo.
  -Ete-l. Șopti el. Angeline se ridică și privi pe geam mașina ce parcă  peste drum. Își strânse mâinile apoi le deschise. Putea face asta. Era doar... sex, nu? Doar sex. Doar sex. Nimic mai mult. Odată și odată tot trebuia să se întâmple. Era doar sex. Repetând același cuvânt își mai calmă nervii. Ea urma să facă doar sex. Nu era nimic de speriat. Avea să fie bine. Iubitul ei de trei ani avea să fie blând și să o facă să se simtă bine. Avea să fie perfect. Avea să fie... doar sex. Privirea ei o întâlni pe cea a lui Mark scăldată în fum.
   Auzi bătăi din ușă și își simți inima înțepând-o dureros.
- Dacă-l lași să intre am să-i sparg fața. O avertiză Mark. Ai putea s-o faci și ai avea o scuză să nu mai pleci. Îi spuse serios fără să o privească, iar ea își imagină pentru o clipă cum ar anula totul din cauza loviturilor primite, s-ar schimba și s-ar scufunda în patul comod lângă Mark și ar fi dormit atât de liniștită toată noaptea. Atât de bine... dar nu-i putea face asta lui Robbie. O iubea. Da, nu putea face asta.
- Ia-ți gândul, arogantule! Se îndreptă spre ușă.
- Gata cu idiot?
- Nu, rămâi idiot, doar că acum ești și arogant. Un idiot arogant. Am să mai gândesc eu la ceva, lista continuă. Îi rânji când el se enervă.
- Vezi tu arogant ce-ți voi da eu... bombăni.
- Aha. Îi spuse ea la fel de arogantă cum fusese el, își luă geanta și ieși.
   Robbie era la ușă. Ea nu-l lăsă să intre. Chipul lui deveni întrebător.
- Nu cred că Mark se va mai abține din a se arunca pe tine. Îndulci ea fraza cu un zâmbet blând.
Robbie bombăni dându-și ochii peste cap, dar tot o trase și îi sărută obrajii apoi buzele ușor. Ea continuă să zâmbească împăciuitor.
-Ți-am adus flori. Schimbă el subiectul. Din nou. Sper să nu mi le dai înapoi de data asta. Făcu el o glumă care pe Angeline o deranjă. Totuși, de dragul acelei seri nu comentă. Mulțumi și îi făcu semn să aștepte. Intră înapoi în cameră grăbită aruncând o privire florilor. Erau drăguțe, chiar dacă erau crini albi. Nu conta. I le aruncă lui Mark în brațe.
  -Pune-le în ceva! Îi spuse și plecă înainte să-i audă comentariul spurcat despre hidoșenia florilor.
   -Gata.
   -Foarte bine. Scuze că am întârziat. Îi spuse lăsând-o să-i apuce brațul și să coboare lângă el. Am pierdut rezervarea la restaurant din cauza mea. Iartă-mă. Va trebui să căutăm ceva deschis. Crezi că vom găsi vreun local deschis la 22:50? Întrebă privindu-și ceasul scump primit cadou de la bunicul lui anul trecut. Ea îi dăduse o brățară din aur alb foarte frumoasă de care se îndrăgostise când o văzuse în vitrină, dar se pare că Robbie nu fusese de aceiași părere căci o purtase câteva săptămâni după o înlocuise cu altă brățară pe care și-o cumpărase el într-o vacanță cu niște colegi de facultate. Nu conta.
  - De ce ai întârziat? Îi ignoră ea întrebarea.
  - Aaa... doar... am ațipit și m-am trezit târziu. Până m-am schimbat... până m-am aranjat tipul a trecut. Era deja prea târziu când mi-am dat seama de oră. Ridică din umeri, iar Angeline nu putu să nu-l analizeze. Avea părul proaspăt spălat, aranjat și dat cu fixativ, curat, purtând un trenci ce-i venea perfect, pantaloni eleganți fără vreo cută și pantofi ce luceau. Mirosea de la distanță foarte bine, a parfum scump și fixativ și cu siguranță ar fi atras toate privirile dacă ar fi fost mai multă lume, la cei 1.88 ai lui și trupul vânjos impresiona prin eleganță și bun gust. Ed îl întrecea când venea vorba de masă musculară, iar Mark din punct de vedere al înălțimii, doar puțin. Pe Ed îl văzuse la fel de elegant când ieșise cu iubita lui, dar Mark... Nu, nu avea rost să îi compare. Ei erau diametral opuși! Total!
    -Aha. Aprobă ea.
    - Deci? Unde mergem? Știi un loc deschis acum?
    -Da! Sări. Chiar știu.