Descoperindu-te

XIX

     Capitolul XIX

Se trezi cu două ore mai devreme decât o făcea de obicei asta pentru a avea timp să facă ordine în cameră. Își schimbă pijamalele în ceva lejer și își prinse părul strâns. Luă din debaraua de pe hol tot ce-i trebuia pentru a curăța camera și se reîntoarse. Adună întâi toate hainele murdare din cameră, atât ale ei cât și ale celorlalți aruncându-le într-un coșuleț pentru a le duce la spălat. Ce găsi curat le împături și le puse la locul lor. În cameră erau două dulapuri mari pentru haine. Unul pentru paturile din partea dreaptă, acolo unde stătea Megan și Ed și unul pentru celelalte două, dar fiindcă Mark făcuse la început crize Angeline fusese nevoită să-și înghesuie hainele în dulapul fraților, dar acum cum Mark nu mai era atât de obsedat de a o alunga își mută liniștită hainele în dulapul lui Mark unde nu avea prea multe haine, dar ceea ce avea erau aranjate, curate și toate negre. Râse scuturând din cap. Tipul era obsedat de acea culoare. Ralph era dovada vie. După ce își aranjă hainele deschise în jumătatea fixă a dulapului făcu ordine și în cel al fraților. Le aranjă paturile dezordonate și le puse lucrurile la loc, repetând același lucru și cu patul întunecat al lui Mark, dar și cel al ei, în contrast cu cel lipit de el. Adună de pe jos toate ambalajele și lucrurile nefolositoare adunându-le într-un sac de gunoi pentru a-l putea arunca. Șterse obiectele de mobilier și fereastra, aranjă lucrurile de pe biroul comun de sub fereastră și începu să măture fiecare colțișor de cameră. Ura să se târască pe jos pentru a ajunge la tot praful de sub paturi. Bolborosi mulțumită când ajunse la ultimul pat, dar se încruntă când descoperi sub acesta o geantă sport, neagră ca pe cea pe care o avea ea, doar că a ei era albastră. Trase de ea afară de sub patul lui Mark realizând că avea o greutate destul de mare în ea. Se gândi o clipă dacă să o deschidă sau nu. Nu îl văzuse niciodată pe Mark umblând cu ea.
    Înăuntru descoperi o cutie mare, neagră, în forma unei chitare. Mark cânta la chitară? Gândul aproape o făcu să râdă și nu putu să nu deschidă cutia așteptând să vadă evident, o chitară neagră. Dar nu asta descoperi. Amuți brusc. În cutie era o vioară! Deci și cutia era a unei viori. Ar fi trebuit să știe, acum că se gândea mai bine o chitară era mai mare! Ce proastă era uneori. O vioară! Nu știa de ce, dar vioara îi părea un instrument mult mai... fragil decât chitara. Și nu, nu era neagră, ci un maro închis strălucitor. Lângă ea un arcuș zgâriat, cu firul tocit, vizibil vechi. Gândul că Mark ar putea să facă acel instrument să scoată... se înfioră și trânti capacul cu mâinile tremurânde. N-ar fi trebuit să se uite. Închise și geanta și o puse la loc, exact cum era. Nu dădu nici cu mătura și nici cu mopul sub patul lui, pentru a nu bănui că ea văzuse acea geantă. Când se întoarse cu hainele spălate Ed venise în cameră.
   -Ai făcut minuni aici, Angeline. Râse el. Na mai fost o așa curățenie aici de când am venit în anul I. Megan? Își schimbă el hainele șifonate cu echipamentul pentru fotbal.
  - A plecat cu niște fete aseară. N-a venit, probabil a rămas cu ele sau cu vreun tip. Ridică din umeri.
    Nu era neobișnuit ca prietena ei să nu vină în campus nopți. Îi cam plăcea nebunei să-și facă de cap. Asta era Megan a lor, nu avea ce să-i facă. Fiecare avea dreptul să facă ceea ce își dorește, iar dacă Megan voia să se distreze prin cluburi nu putea decât să-i fie alături și să aibă grijă de ea.
  -Aha. Și Mark? N-a dormit aici? Se încruntă el.
  -Păi... nu. Aseară... a vrut să o cam păruiască pe o tipă și m-am cam băgat... Încruntarea lui o îndemnă să-i dea explicații. Nu, nu-mi păsa de tipă, oricum avea gura cam mare și și-o cam merita, dar tipa s-ar fi dus la directoare și ar fi fost un ditamai scandalul aici. Doar l-am provocat cât să-i distrag atenția de la ea. Rânji. După câteva mușcături, un pumn și niște picioare în burtă s-a ridicat de pe jos prea brusc și a tulit-o pe ușă cu Ralph după el. Nu știu de ce a plecat așa sau unde sa dus, dar n-a mai venit. Angeline ridică din umeri căutându-și niște haine potrivite pentru a ajuta la mutatul acelor lucruri. Când îl privi pe Edward acesta doar părea gânditor.
  -Nu-ți face griji, mereu găsește un loc sigur unde să stea.  Cu toate că nu știu niciunul din acele locuri. Bombăni supărat.
-Nu-mi fac griji. Spuse ignorantă. De ce și-ar face griji pentru Mark? Putea să se arunce de pe o stâncă că nu-i păsa. În plus, Mark n-ar spune nimic nici copiei lui, mai ales altei persoane. Pur și simplu... așa este el, nu este vina ta. Încercă ea să-l facă să se simtă mai bine.
  -Știu... Ai dreptate. Aprobă cu o mișcare a capului.
  Fu nevoită să plece imediat după ce se schimbă și își astupă vânătăile, fără a mai avea timp să-și facă părul sau altceva. Își notă în minte ca pe seară să își facă unghiile și o tuli grăbită în răcoarea de afară.