Mintea mea încurcată

Capitolul 4

- BUBU!

- Hî?

- Ai terminat de împachetat casa cu totul?

- Nu încă... Îmi mai trebuie cinci minute...

- Bubu, trebuie să mergem la supermarket să luăm tot ce ne trebuie... Nu pot sta după tine atât...

- Ho, mă, că vin acum... Stai să îmi iau papucii si hanoracul şi vin...

Am coborât, m-am urcat în maşina lui Kai şi am plecat la cumpărături (yey)... Am umplut un coş şi nesuferitul m-a lăsat pe mine să plătesc, noroc că aveam cartea de credit la mine... A luat de toate... Nu prea cred că o să încapă în maşină, dar asta e... Cred că rămâne Kai acasă şi merg numai eu cu Ala si cu Mono (muhahaha)... Într-un final am ajuns şi acasă la mine, am lăsat cumpărăturile în maşină, îi aşteptam pe Ala şi pe Mono... 

- Ai vorbit cu ăia de la cabană? Putem merge? Nu sunt urşi?

- Bubu, Bubu... Ţi-e frică?

- Taci, mă, adormitule! i-am spus eu în timp ce se auzi soneria.

- Ala! Mono! Au venit! Deschide, mă, uşa aia!

Am început să ţip şi am sărit peste Kai care stătea întins pe canapea, lovindu-l cu piciorul în gură şi zgâriindu-l pe faţă, dar am ajuns într-un final la uşă...

- Ala!!! Ce mai faci, copilu'? ţipam eu...

- Întâi te calmezi şi după aia vorbim... Uite ce ţi-am adus, că mi-a spus Kai că ţi-ai renovat apartamentul... Chiar e fain... a zis ea uitându-se după mine cu o faţă curioasă.

- Mono ce face? zice Kai încet.

- Mono face bine... Kai ce face? a zis el abţinându-se din râs.

- MĂ, CE PLICTISITOR EŞTI!!! a început Kai să râdă zgomotos.

- Haideţi, mă, să mergem!! Se face noapte...

- Hai, hai, hai... Hai, Kai, ia-ţi cheile şi hai.. Hai, hai, hai...

- Hai...

Ne-am urcat în mini-bus-ul de vacanţă, ne-am aşezat comod că aveam de parcurs un drum lung şi am începu să depănăm amintiri de la Adam şi Eva...