Prințesa din Manhattan

Capitolul 12

RACHEL

Adevărul este precum lemnul cel ușor pe care oricât l-ai scufunda în apă tot va ieși la suprafață. Adevărul ni se arată puțin câte puțin, picătură cu picătură în cele mai ciudate moduri. Piesele puzzle-ului apar una câte una și imaginea începe să se formeze, problema este că din puzzle-ul meu lipsesc încă multe piese.

Tata suferea de ciroză hepatică, o boală ce i-ar fi adus o moarte mult mai dureroasă decât cea pe care a avut-o. După această descoperire o nouă ipoteză începe să se contureze, o ipoteză ce fusese doar un zvon, însă a devenit un posibil adevăr.

-Trebuie să ducem asta la poliție, spune Josh mai mult decât convins.

-E posibil ca tatăl tău să se fii sinucis, spune Justin la fel de convins precum Josh. Nu de unul singur, ci să fii pus pe cineva să o facă.

-Pun pariu că știu și cine... spun eu. Mama are numărul detectivului... Reynolds cred că îl cheamă, James Reynolds. O să iau numărul din telefonul ei și o să îl sun ca să îi spun de toate astea.

Mă duc direct acasă după discuția de la cafenea și spre norocul meu, mama e în biroul tatei cu un partener de afaceri, după spusele lui Hilary. Mama își ține de obicei telefonul în geantă, geantă ce se află în camera ei așa că merg spre dormitor. Nu îmi vine să cred că mama mai poate dormi în dormitorul și în patul în care a fost ucis tata. Închid silențios ușa dormitorului și mă duc spre noptiera din partea stângă a patului acolo unde era superba geantă de culoare neagră de la Hermes a mamei, geantă primită cadou de la tata la aniversarea lor de optsprezece ani de la căsătorie, asta însemnând cu câteva luni înainte de... incident.

iPhone-ul mamei a început să vibreze așa că nu a fost prea greu să îl găsesc. Mama își tine mereu telefonul pe silențios pentru că primește atât de multe apeluri și mesaje încât nu mai suportă zgomotul soneriei. Deschid telefonul, intru în agenda telefonică și caut numele detectivului, apoi îl introduc în telefonul meu. Pun telefonul mamei înapoi în geantă, ies din camera ei și merg în a mea unde îl sun pe detectiv.

-Detectiv Reynolds? întreb atunci când un zgomot venit din difuzor mă anunță că a răspuns.

-Da! Cu cine vorbesc? întreabă el.

-Rachel Bluford, fiica lui...

-Știu cine ești, Rachel, mă întrerupe el. Cu ce te pot ajuta?

-Am ceva ce cred că v-ar putea ajuta la investigație. Uitați cum trebuie să facem...

Am început să îi explic planul pe care voiam să îl pun în aplicare astfel încât mama să nu afle că îmi bag nasul unde nu trebuie pentru că dacă ar afla, cu siguranță ar încerca să mă oprească și m-ar îndepărta și de Justin și de Josh și poate și de Frederic și nu asta vreau.

Când mama a ieșit din birou împreună cu o femeie cu păr scurt, șaten, ochii verzi, puțin palidă, nu foarte înaltă și cu forme bine conturate, am început să îi pun tot felul de întrebări. Una singură era însă cea la care voiam un răspuns.

-Mai ai vești despre... tata, adică... despre caz. Poliția are vreo pistă?

-Acum că stau să mă gândesc, James nu mi-a mai spus de mult timp nimic despre asta. Hmmm... Poate ar trebui să îl sun...

-Da! Asta este exact ce trebuie să faci, adică, să-l suni.

Mama pleacă spre camera ei pentru a-l suna pe James, iar eu merg la bucătărie să îmi pregătesc un sandwich pentru că între timp mi s-a făcut foame. Merg apoi spre dormitorul mamei în timp ce mănânc din sandwich și fix atunci iese și ea.