Prințesa din Manhattan

Capitolul 23

JUSTIN

M-am trezit cu capul pe blatul de la bucătărie. Adormisem acolo lângă caietul pe care îmi notasem seara trecută câteva idei. Idei în legătură cu tot ce se întâmpla, dar asta pentru că aveam un plan, iar acest plan era conceput de ceva vreme și fusese deja parțial pus în aplicare. Am mințit-o pe Rachel în tot acest timp. E greu de explicat ceea ce se petrece în viața mea, dar asta era singura cale prin care puteam să obțin ceea ce îmi doream. Gândisem totul foarte bine, detaliu cu detaliu, iar dacă totul iese cum îmi doresc, voi recupera ceea ce am pierdut. Acum am piesele puzzle-ului la locul lor și îi atrăsesem atenția lui James Reynolds. E tot ce am nevoie, acum mai trebuie doar să îl înmoi.

Am făcut câteva cercetări mai demult și am aflat cine era Reynolds de fapt, sau mai bine zis ce legătură avea cu familia mea. Deși poate nu pare să aibă nimic de-a face cu noi, are o foarte mare importanță, cel puțin pentru doi membri ai familiei în particular. Mama mea, Hermione Anderson, a făcut o mică excursie în New York când era elevă la liceu. Era deja într-o relație cu Markus Anderson, tatăl meu, dar nu a rezistat tentației și mai ales șarmului lui James după ce l-a întâlnit într-o seară într-un club de noapte în timpul excursiei. Mica lor aventură de o noapte fusese puțin prea sălbatică și cum alcoolul își făcuse efectul au uitat ceva important care ar fi schimbat tot ce s-a petrecut până acum. În acea seară a luat naștere Sean Anderson. Impropriu spus "a luat naștere" pentru că nu atunci s-a născut, ci atunci a fost conceput. Mama știa, a realizat asta chiar ziua următoare când s-a trezit dezbrăcată lângă actualul domn detectiv Reynolds. A avut totuși speranța că nu era însărcinată, însă testele s-au dovedit pozitive, astfel a trebuit să își informeze iubitul cu privire la ceea ce purta în pântece, dar în loc să îi spună adevărul, i-a spus că este al său, lucru care nu l-a surprins prea tare pe Markus, iar mai departe lucrurile sunt simple. Mama l-a dat pe Sean spre adopție fiindcă avea doar nouăsprezece ani pe atunci, iar ani mai târziu eu l-am cunoscut pe fratele meu. Markus devenise un maniac dorind să aibă controlul asupra tuturor lucrurilor care se petreceau și a aflat într-un final că Sean nu era chiar fiul lui și așa a pornit setea de răzbunare atât pe mama, dar mai ales pe fratele meu.

Cât despre planul meu, vi-l voi dezvălui în totalitate mai târziu, etapă cu etapă. Una dintre etape era ceea să mă întâlnesc cu James Reynolds așa că foarte simplu i-am scris un email prin care i-am cerut să ne vedem în Central Park. L-am așteptat la una dintre măsuțele de șah căci aceea era zona cea mai liberă. A venit. Avea fața sobră pe care nu o afișa în public în mod obișnuit.

-Ești curajos! Îmi place! spune el în timp ce se așează fără măcar să schițeze vreo emoție.

-Vreau să îți ofer ceva în schimb ca să ne lași în pace pe mine și pe Rachel.

-Serios? Rachel măcar știe că ești aici?

Urmează un moment de tăcere fiindcă îl priveam direct în ochi și nu am prevăzut-o astfel de întrebare.

-Așa credeam și eu, spuse el. Să nu uităm că am fost detectiv.

-Mda... ai fost... cum aș putea uita asta?

-Asta dacă nu ai fi apărut tu.

-E ciudat că spui asta. Apropo de chestii care au apărut neprevăzute... Ce știi despre fiul tău?

-Nu știu la ce te referi, spune, de această dată rânjind și foarte sigur pe el.

-Ah, așa este, nu ți-a spus pentru că nu ai fost decât o aventură de o noapte.

-Tot nu înțeleg. Dacă ai putea fi mai explicit ar fi minunat.

-Am să încerc. Presupun că știi cine sunt părinții mei având în vedere că ai investigat mult și ai conceput un plan pentru a te răzbuna pe mine.