Privesc ceasul si de abia astept sa plec odata acasa. Imi place sa stau in spital, insa azi, am fost mai obosita ca niciodata.
- Nu ai de gand sa raspunzi la telefon? ma intreaba Zayn, trezindu-ma din transa.
Scot telefonul din halat si buna dispozitie dispare de tot.
- Nu, raspund si il bag la loc in buzunar.
- Cine era? ma priveste curios si isi aprinde o tigara.
- Cine crezi? imi aprind si eu una.
- Angel, ridica din sprincene.
- Bingo, imi dau ochii peste cap.
- De ce nu ii raspunzi?
- De ce s-o fac? ma incrunt.
- De ce imi raspunzi la intrebare cu o intrebare? pufneste.
- De ce-
- Caitlyn! se rasteste.
- Nu am ce vorbi cu el. Nu vreau sa-i aud vocea, raspund.
- Poate ca este ceva important.
- Nu ma intereseaza.
Isi ingusta privirea la mine si eu ma uit in alta parte, stiind deja ce urmeaza sa-mi spuna.
- Tu niciodata nu ai fost asa de rece cand a venit vorba de el.
- Gata, Zayn! Tot ce am spus, am spus.
- Iti este dor de el.
- N-
- Atat de dor incat ai face si zice orice pentru a nega asta. Pentru a-ti cladi un zid in jurul inimii tale care, este inca distrusa.
- Daca stii, de ce mai intrebi? aproape soptesc.
- Ca sa-ti dai seama ca nu ai nevoie de Andy. Este o relatie pansament, iar tu nu ai nevoie de asta pentru a te vindeca.
- Am nevoie de el pentru a ma impiedica din a nu face ceva nebunesc. Iar el nu m-ar insela niciodata.
- Dar stii destul de bine ca nu te iubeste la fel ca el.
- Si stiu la fel de bine ca nimeni nu ar face-o. Dar nu pot sa trec cu vederea la tot ce s-a intamplat. Nu ar fi corect pentru el. Eu cred ca as putea sa imi continui viata fara el, si sper ca si el poate asta.
- Il iubesti inca destul de mult.
- Lipsa lui ma sufoca, dar cred ca este mai bine asa. Nu vreau sa-l ranesc.
- De ce nu vrei sa vorbesti cu el?
- Pentru ca l-as ierta si as reveni la ceea ce am fost atunci. Pur si simplu nu pot, Zayn! Nu mai am incredere.
Imi sting tigara si telefonul imi suna iar. Oftez zgomotos si il scot din buzunar. Andy.
- Da? raspund.
- Buna, iubito! Mai ai?
- Cam jumatate de ora.
- As veni sa te iau, dar trebuie sa fiu la cursa.
- Cursa? ma incrunt. Nu mi-ai spus nimic de nicio cursa.
- Azi am aflat. Nu te supara, ne vedem maine dimineata.
- OK, sa ai grija.
- Intotdeauna am. Te iubesc!
- Si eu.
Inchid si il bag la loc.
- Nu ti-a spus de cursa?
- Nu, mormai.
CITEȘTI
Sindromul puterii
Romance"Pot iubi in continuare, ca pe o fiinta umana, un fost partener, indiferent cat de rea a fost despartirea de acesta. Nu doresc niciodata sa i se intample ceva rau. Imi ia mai multa energie sa il urasc decat sa-i doresc tot binele din lume." Cai...
