Destinul

CAPITOLUL 14

- Sigur draga mea.

După o lună...

Andreea pov.

A trecut o lună de la toate incidentele petrecute. Relația mea cu Ianis e una perfecta, am stat ceva timp departe unul de altul  pentru ca a trebuit să plece în cantonamentul U21. Sincer, ne-a fost putin greu, dorul unuia fata de altuia ne cuprindea in fiecare zi. Azi suntem in data de 29 iunie, azi termin anul doi de academie. Mi-aș fi dorit sa fie si Ianis cu mine in aceasta zi dar din cate mi-a zis, mai trebuie sa ramana in Italia. Din fericire părinții mei pot ajunge la festivitatea de premiere.

Ma dau jos din pat si ma duc la baie pentru a-mi face un duș. Termin dusul si ma duc la dulap pentru a-mi lua uniforma de academie.

- Neața! ii șoptesc Irinei, ce tocmai s-a trezit.

- Neața! Deja ai inceput?

- Da.

Ma duc la baie si ma îmbrac. Fiind o zi importantă am decis să mă machiez. Rar o fac. Ma dau cu puțin fond de ten, rimel si ca sa prindă farmec imi fac niște codițe cu tușul.

- Perfect! zic cu voce tare.

Ies din baie si ma duc la raftul cu încălțări. Imi iau bocancii si ma incalt.

- Eu ies afara. ii spun Irinei.

- Bine.

Ies in curtea academiei si e plină. Multi elevi, părinți, rude si profesori. Imediat primesc un apel de la mama.

Convorbire telefonică:

- Buna mama, ce este?

- Buna, unde esti?

- In curtea academiei, voi?

- La intrarea academiei.

- Stati acolo, vin eu la voi.

Convorbire telefonică încheiată.

Mi-am băgat telefonul in buzunar si m-am îndreptat către intrarea în academie. Acolo ma așteptau părinții mei, sora mea si părinții lui Ianis. Da, am o sora, e mai mică ca mine, are 14 ani.

- Buna dimineata! ii salut eu.

- Surioara! exclama fericita sora mea sărindu-mi la gât.

- Mi-a fost atât de dor de voi. le zic alor mei si-i iau in brate. Nu i-am mai vazut din vacanta de Paște. Nu avem ocazia sa ne vedem mereu deoarece nu stau aici. Noi provenim dintr-un sat din apropierea Constanței. 

După ce desprind îmbrățișarea cu ai mei, Marilena isi deschide brațele intinzandu-le spre mine. Ma duc la ea si ne îmbrățișam.

- Ai vorbit cu Ianis? ma intreaba Hagi.

- Da, a zis ca maine vine acasa.

- Buna ziua, Andreea trebuie sa începem! imi zice Irina.

- Ne vedem după careu. le zic celor ce erau cu mine.

Ianis pov.

In seara asta am avion către România. Mâine, 29 iunie iubirea mea termina anul doi de academie. Ma bucur nespus de mult pentru ea. Ea stie ca voi veni pe 30 dar vreau să-i fac o surpriză. Avionul va ajunge dimineata in Romania, nu mai bine, ea la 09:00 începe festivitatea de premiere. Bagajul il am facut mai urmează doar sa ma urc in autocar si sa mergem la aeroport.

***

Este ora 09:30, la 06:30 am ajuns in Bucuresti. M-am odihnit si acum ma pregătesc pentru a merge la academia Andreei. Mi-am luat o pereche de blugi negri si un tricou alb, m-am încălțat si am iesit din camera. M-am dus la masina, am băgat cheile in contact si am pornit. Pe drum am oprit la o florărie si am luat un buchet de trandafiri rosii, asa cum ii plac Andreei.