Love, Teacher! [RO] ff. Park Jimin

Capitolul 12

*Perspectivă Jimin*

Fiecare dimineață era la fel până să apară ea. Trezirea, rutina de dimineață și munca... Dar de acum nu!

Parcă nici alarma nu mai atât de enervantă. Aș vrea să nu mai dorm deloc ci să o privesc.

Închid repede telefonul pentru a nu o trezii, și mă las la loc cu capul pe perna. Îmi pun mâna dreaptă sub cap și o privesc cum stă cu brațele înconjurul abdomenului meu. Îi mângâi încet părul și îl îndepărtez de pe frunte, mă aplec și o sărut încet pe frunte pentru a nu o trezi.

Eu: Te iubesc! spun atât de încet încât cred că nici eu nu m-am auzit.

Sara: Eu mai mult... tot șoptit.

Își ridică un picior și îi pune pe mine.

Eu: Sarah... trezește-te trebuie să mergem la școală...

Sara: Nu, mai stai! spune și mă strânge mai tare.

Eu: Iubire... te rog...

Sara: Mai spune o dată.

O prind de talie și mă ridic cu ea în brațe, asta forțând-o să-și încolăcească picioarele în jurul meu. O pup pe nas și îi spun iarăși;

Eu: Iubirea mea...

Sara: Ahh... mă poți înnebuni doar cu un cuvânt. spune și își lasă capul pe spate.

Nu ratez o astfel de ocazie și încep să o sărut pe gât. Îi sug o bucățică de piele și zâmbesc victorios la capodopera mea.

Eu: Acum toți vor știi că ești a mea!

Sara: Nu-mi spune că...

Eu: Ba da! spun entuziasmat, ca un copil la parcul de distracții.

Sara: Te omor! Acum cum mă mai duc la școală?!

Eu: Pe mine nu mă deranjează... Și venind vorba de școală, chiar trebuie să mergem dacă nu vrei să întârzii.

Sara: Bine... Te iert de data asta.

O las jos și o pup pe creștet.

Eu: Te iubesc! Hai fugi la baie.

Sara: Să vorbești cu Yoongi! spune și deja iese pe ușă.

Eu: Nu ai uitat ceva?

Sara: Da, da și eu te iubesc! strigă de pe hol.

- la școală -

Ieșim din mașina și dau să o sărut de "la revedere" dar întoarce capul.

Eu: Iubire, ce ai?

Sara: Dacă ne aude sau vede cineva? spune speriată.

Eu: Suntem în fața cancelariei și nimeni nu mai este pe hol, cine să ne vadă sau audă?