Taehyung a rămas înghețat în loc. Chiar dacă voia să-i audă vocea lui Yoongi atât de mult, nu se aștepta ca dorința sa să fie îndeplinită. Yoongi fusese mereu dificil, iar acum, Taehyung își putea imagina ce dificil era.
S-a uitat cu ochii în lacrimi la Yoongi. Yoongi chiar a ținut la el. Yoongi a început să fumeze din cauza dorului pentru el, în era dor de cel mai bun prieten al lui. Yoongi pierduse controlul asupra propriei persoane când el a dispărut complet din viața lui. Mereu s-a gândit doar la durerea pe care Yoongi i-a cauzat-o, dar niciodată nu s-a gândit cu rolurile inversate.
Adevărata victimă era Yoongi.
Taehyung fusese singurul copil ce voia să fie în jurul acestuia, singurul ce voia să fie prietenul lui. A fost singurul care a fost lângă el, mângâindu-i loviturile și alinându-i durerea cauzată de propriul său tată. Taehyung a fost singurul care nu a fost dat la o parte din viața lui Yoongi, deoarece acesta a găsit relaxare și confort în brațele acestuia.
Oricât de periculos sau rău ar părea Yoongi, el era doar un adult zdrobit pe interior ce cauta alinare.
Iar Taehyung a încetat să mai fie alinarea lui când acesta a plecat din viața lui, iar atunci Yoongi a apelat la singura alinare, singurul prieten ce avea să-i țină de urât în orice ocazie.
A început să se drogheze. La început nu știa ce lua sau de unde proveneau ce substanțe lua, dar în curând, starea sa de sănătate a început să se agraveze din ce în ce mai rapid, până când s-a trezit trei luni mai târziu într-o clinică.
Un dealer de droguri, ce era unul dintre oamenii celui mai sigur vânzător de pe piața coreeană, l-a găsit leșinat pe stradă și i-a oferit lui Yoongi un pat cald și un tratament eficient.
Era de prea mulți ani în acea afacere, dar niciodată nu mai văzuse pe cineva sunt șaisprezece ani care era gata să moară pentru obsesia lui nesănătoasă.
Yoongi a fost furios când a aflat că frunzele de cannabis pe care le-a fumat au fost stropite înainte cu pesticide pentru șobolani, dar apoi acel bărbat ce l-a găsit la calmat imediat, având cuvintele pregătite la el.
În acel moment Yoongi a avut un nou tată. Acel bărbat, pe care aflase că-l chema Sehjoon, era foarte atent cu marfa sa în preajma lui Yoongi. Timp de trei ani de zile, Yoongi nu a fumat, consumat sau băut vreo substanță ce i-a fost interzisă, deoarece Sehjoon era lângă el zi și noapte gata să-i asculte toate problemele.
L-a ajutat și l-a consolat când îi era dor de Taehyung. I-a șters lacrimile când acesta se îneca cu acestea din cauza unei amintiri dureroase.
A putut să-l uite și pe Taehyung.
Între ei nu exista niciun secret sau așa a crezut Yoongi. Sehjoon i-a ascuns tot timpul faptul că era bolnav de cancer. Yoongi nu a sesizat niciodată nimic, deoarece credea că acele pastile ce erau pentru combaterea cancerului trebuiau să fie livrate vreunui depedent. Dar nu a fost așa.
Dar, când Yoongi avea două zeci și șase de ani, Sehjoon a murit, și nu de cancerul de care reușise să scape, ci din cauza unui accident de mașină.
Își pierduse părintele, a doua persoană care a contat ceva pentru el. A fost părăsit din nou.
În timp ce Yoongi făcea curat în camera lui Sehjoon, pentru a lăsa totul în ordine înainte să plece din acea casă, deoarece nu suporta gândul de a locui în casa aceea plină de amintiri, a dat peste agenda lui Sehjoon, iar în ea a descoperit despre boala lui Sehjoon. Atunci totul avea sens.
A mai descoperit în acea agendă și un nume pe care nu credea că mai avea să-l vadă vreodată. Iar lângă acesta o mică adresă.
Atunci a plecat în marele oraș, vrând să știe cum era Taehyung.
Dar asta a fost până când a întâlnit anturajul greșit și s-a întors la obiceiurile lui de mult uitate.
Numai când nu mai era aproape deloc conștient avea curajul să se ducă pe lângă spitalul la care se afla Taehyung.
Într-un final, Yoongi a devenit pacientul lui Taehyung din cauza dependenței lui, și îl durea.
Îl durea, deoarece Taehyung încă îl mai vedea ca pe un vechi prieten.
CITEȘTI
side effects ||taegikook||
Fanfiction"Ai crezut că e mai bine dacă ai pleca, dar tot ce ai făcut a fost să ne rănești." taegikook A.U.