Impreuna pentru totdeauna? (SasuSaku)

Partea 31: FINALUL

PESTE 8 ANI

Naratorul povesteste

Sakura: Sasuke!!! se aude vocea rozaliei strigand de la geamul unei case. Femeia se apropie mai mult de fereastra si priveste in jos, unde il priveste furioasa pe Sasuke ce parea foarte agitat.

Sasuke: Daa!!

Sakura: Unde e?!

Sasuke: Unde e cine?! intreaba acesta panicat.

Sakura: Stii foarte bine despre cine vorbesc! Nu te face ca nu stii!

Sasuke: Nu stiu despre ce vorbesti!

Sakura: Vin la tine!

Sakura a coborat in viteza, iar acum se afla fata in fata cu Sasuke. Il privea nervoasa, batand din picior.

Sasuke: Iubito..pot sa iti explic… .

Sakura: Nu e nevoie de nicio explicatie! Vreau sa stiu unde e!

Sasuke: Ei bine… .

Sakura: Spune-mi sau va ucid pe amandoi.

Sasuke: Dar nu are nicio vina… .

Sakura: Te credeam mai responsabil si mai inteligent. Cum poti face asa ceva?! Grabeste-te ca nu am toata ziua!

Din spatele unui copac s-a auzit un zgomot facut de niste crengute calcate in picioare. Sakura a tresarit si s-a indreptat imediat spre sursa zgomotului.

Sasuke: Sakura, stai! striga incercand sa o opreasca, insa era prea tarziu. Rozalia ajunsese deja fata in fata cu persoana din spatele copacului.

 Sakura: Aici erai!

Sasuke: Draga mea…e vina mea. Nu-i face rau!

Sakura: Nu mai comenta! rozalia se intoarce catre persoana de langa copac, ce era mult mai scunda decat ea. De cate ori ti-am spus sa vii la masa?! De cate ori?! Ai nevoie de mancare! Nu te poti juca cu tatal tau daca esti slabit! i se adresa unui baietel in varsta de 7 ani, cu parul negru si ochii de aceeasi culoare.

Sasuke: Sakura, draga mea, nu e vina lui Daisuke…nu-l mai certa.

Sakura: Nu-l mai incuraja, Sasuke! Va continua sa faca astfel de prostii.

Daisuke: Mami, nu-l mai certa pe tati! El n-a facut nicio prostie!

Rozaliei i s-a inmuiat inima. L-a luat pe micut in brate, i-a sters lacrimile ce le avea in ochi si l-a pupat protector pe frunte.

Sakura: Bine..va iert de data asta.

Sasuke s-a apropiat atunci de ea si a sarutat-o. Gestul sau a starnit reactii adverse la trei copii adorabili.

Cei trei: Ewww!!!

Un baiat cu parul negru si ochii verzi, ce semana aproape perfect cu cel din bratele Sakurei si o fetita de 5 ani cu parul roz deschis si ochii negri li s-au alaturat celor trei din gradina.

Sasuke: Masaru, Saki! Ati terminat deja?

Masaru & Saki: Daaa!!

Saki, fetita ce semana izbitor de mult cu Sakura, exceptand culoarea ochilor ce era a lui Sasuke, se napusti asupra lor oferindu-le o imbratisare stransa.

Sasuke: Saki! Usor! Sa nu cazi!

Cei doi baieti, Daisuke si Masaru au luat-o cu grija pe surioara lor mai mica si au asezat-o frumos intre ei doi, mangaind-o pe cap si ciufulindu-i parul.

Sakura si Sasuke ii priveau cu dragoste. Acei trei minunati copii erau roadele iubirii lor.

Cat timp cei doi isi admirau progeniturile, din spatele lor veni in viteza o alta fetita, in varsta de 10 ani. S-a dus glont catre cei trei Uchiha.

Noriko: Heeei!!! Uchihaa!!!

Masaru: Uzumaki!!!

Cei doi au facut schimb de priviri fulgeratoare.

Daisuke: Hei, hei! Incetati! Nu va bateti. Noriko, lasa-l in pace pe Masaru!

Noriko: Ha! Imi dai tu mie ordine?!  Sunt mai mare si mai puternica decat voi!

Masaru: Asta s-o crezi tu! Te bat si cu ochii inchisi si cu ambele maini legate la spate!

Noriko: Mai vedem noi!

Saki: Maaaaaaaaaamiiiiii!!!!!!!!!!!

Sakura: Gata, gata, scumpo! Asa stiu ei sa se joace. Hai, vino la mine.

Sakura a luat-o in brate pe micuta si s-a intors cu fata catre cei ce veneau din directia din care a venit si Noriko.

Sakura: Hinata, mi-as fi dorit ca fetita sa semene cu tine. Mi-e frica sa nu-mi bata baietii.

Sasuke: Sakura…vorbesti serios?

Sakura: Ar fi o posibilitate. E mai mare decat ei.

Naruto: Sakura are dreptate. Ar trebui sa aveti grija. Noriko s-ar putea sa ii cam bata. E putin cam…agresiva.

Sasuke: Naruto! N-ai de gand sa te mai destepti? Baietii nostri sunt mult mai puternici decat fetita ta.

Hinata: Naruto…Sasuke..sunt totusi niste copii…si sunt fata si..baieti. Nu credeti ca exagerati putin?

Naruto: In niciun caz!

Sasuke: Hm. Cred ca nu are rost sa mai dezbatem atata problema. Situatia e clara.

Naruto: Hei!! Ce vrei sa spui cu asta?!

In timp ce tatii cei responsabili si seriosi se certau, Sakura si Hinata aveau o problema mult mai mare.

Sakura: Pe cine ar trebui sa despartim mai intai? Pe copii sau pe parinti?

Hinata: Nu stiu… . Sincer… copiii au imprumutat perfect caracteristicile parintilor. Nu crezi?

Sakura: Ba da… . Daisuke seaman perfect cu Sasuke. E calm, inteligent si retinut. Masaru seaman cu mine. Are temperamental meu si spiritul meu de luptatoare. Saki e inca mica…si nu imi pot da seama ale cui caracteristici le-a imprumutat. Iar…Noriko…seaman perfect cu Naruto.

Hinata: Totusi mai sunt atat de multe lucruri pe care va trebui sa le descoperim despre ei… .

Sakura: Da. Dar un lucru e sigur: toti sunt inzestrati cu acea gena de protector si cu dorinta de a lupta pentru idealurile lor.

Hinata: Ai dreptate… .

Cand toti au terminat cu cearta si cu bataia, s-au strans impreuna in casa Uchiha unde au depanat amintiri si au spus povesti copiilor despre aventurile prin care au trecut ei.

S-a ajuns chiar la ideea cum ca cele doua clanuri, Uzumaki si Uchiha se vor uni intr-o zi prin intermediul copiilor lor, facand aluzie la Noriko si Masaru. Geamanul celui din urma nu parea a fi interest de movalia familiei Uzumaki, insa viata avea sa ii rezerve si lui multe surprize, cat si celorlalti de altfel.

Hei minna! Am decis sa inchei aici povestea! :3 Va multumesc tuturor celor care ati citit-o si mai ales celor care m-au sustinut in a o aduce pana in acest punct. M-au incurajat foarte mult voturile si comentariile voastre! >:D< <3 Voi continua sa mai postez povesti, in principal de genul acesta, avandu-i ca protagonisti pe Sasuke si Sakura. Mi s-a mai propus de asemenea sa fac o continuare a acestei povesti. O a doua carte. Daca exista persoane care o vor citi, fie ele cat de putine, voi incerca sa o scriu. Pana atunci...ne vedem cu alte povestioare cat de curand. Arigatoo!! >:D< <3 :* :3