Dramă| Dragoste
Viața a obligat-o să vadă și părțile ei bune, dar și părțile cele mai rele, care de multe ori au doborât-o la pământ, fără ca măcar să existe posibilitatea de a se ridica. Pentru ea, nimic nu a fost ușor în viață, nimi...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Își lăsă spatele să alunece pe ușa albă a apartamentului său care mirosea a proaspăt. Un zâmbet i se ivi pe chip, și își strânse părul cu un elastic negru într-un coc dezordonat pe care îl avea în geantă. O dureau picioarele de la cât de mult putuse să danseze, iar mușchii faciali pulsau din cauza râsului, care toată seara fusese prezent. Nu își închipuise niciodată că va avea parte de așa ceva. Era ca un fel de vis pe care îl avusese de multe ori și pe care îl credea intangibil.
Se ridică de pe parchet și păși până în baie, lăsând rochia neagră, moale la atingere, să coboare lent de-a lungul corpului său până jos la picioare. Intră sub stropii mici de apă care se izbeau de pielea ei fierbinte, catifelată, care de cele mai multe ori miroase a vanilie. Uitase complet să o sune pe mama și pe Judi, deși avusese în gând toată ziua acest aspect. Își înfășură prosopul alb, mare și se așeză pe pat, formând numărul mamei sale. Inima începuse să îi bată puternic, parcă vrând să iasă din piept.
— Bună, mamă!
— Elora, draga mea, cât mă bucur să te aud. Am crezut că ai pățit ceva rău și în aceste două zile doar mi-am făcut mii de scenarii. Unde ești și ce faci? Ești teafără?
— Sunt bine, mamă, liniștește-te, răspunse cu un zâmbet pe chip. Mi-am cumpărat un apartament extrem de frumos, chiar cu o sumă modestă de bani, m-am angajat la o cafenea ca manager și...
— Elora, este o veste minunată. Doamne ajută! Azi am fost la biserică și m-am rugat la Dumnezeu ca tu să fii bine și să nu întâmpini greutăți. Și cum e acolo?
— Mamă, deci colegii mei de lucru sunt oameni foarte muncitori și serioși. Proprietarul cafenelei este un bărbat de vreo 50 de ani, cu simțul umorului și care ține foarte mult la afacerea sa, dar și la familie. Am vrut să te sun mai devreme, dar nu am apucat pentru că am ieșit în oraș cu un tip, spuse ultima parte mai mult șoptit, neștiind cum va reacționa mama sa.
— Cu un tip? Cum adică, Elora?
— Lucrează la cafeneaua unde m-am angajat eu și în prima zi mi-a spus că sunt înțepată. Pentru că a vrut să își răscumpere greșeala m-a invitat în oraș să luăm cina. Deci mamă, este un om minunat.
— Elora, o întrerupse femeia de la celălalt capăt al telefonului, vreau doar să ai grijă de tine și să nu te arunci cu capul înainte. Știi bine că oamenii de cele mai multe ori nu sunt ceea ce par a fi și te rog un singur lucru, și să reții aceste vorbe. Fata mea, să nu spui la nimeni unde te doare, pentru că va fi locul preferat unde te va lovi. Da, Elora? Nu îți deschide sufletul până nu îl cunoști.
— Mamă, știu asta și nu e ceea ce crezi tu că este. M-a invitat doar în oraș și mi-a oferit un cadou.
— Vreau doar să ai grijă, Elora, atâta tot, îi răspunse femeia autoritar și prompt.
