White Night | Victon [ DISCONTINUED ]

Capitolul 10

După cum vedeți am început să pun niște poze la fiecare început de capitol, unele care conțin versuri și altele citate (ori scrise de autori, ori scrise de mine - cele notate cu unknown). Fotografiile reprezintă ceea ce mi-a dat mie inspirație pentru capitolele respective și vor rămâne toate în engleză pentru că eu gândesc în engleză...nu mă judecați. 

—
Din perspectiva lui Jinx

Ochii mei s-au deschis cu greu, genele mele futurând de câteva ori în încercări eșuate de a mă trezi. Ecranul era stins, camera ușor luminată doar de spoturile din podea. Nu am nici o idee cum s-a întâmplat, dar se pare că am reușit să adorm în timpul episodului din cauza oboselii.

"— Hm?" Șoptesc, vocea mea fiind răgușită și fără putere. Mi-am ridicat capul, numai să realizez că stăteam confortabil pe ceva sau, mai bine zis, cineva. 

Cu atenție, mi-am întors privirea, văzându-l pe băiatul cu păr albastru dormind liniștit. Rahat! am adormit cumva pe Kai? cât de tâmpită pot să fiu?! 
Totuși, nu pare deranjat, mai degrabă calm și pașnic. Nu l-am văzut niciodată așa. El mereu este o bilă de energie, întotdeauna gălăgios și plin de glume proaste. Însă acum, când îl analizez mai bine în lumina palidă a ledurilor, observ cât de frumos este.

Pletele albastre îi cad gingaș pe frunte, genele dese abia atingându-i obrajii, mici respirații scăpându-i printre buzele roșiatice. Pieptul îi scădea și urca cu fiecare inspirație greoaie, iar cămașa albă subțire îi era deschisă la primii doi nasturi, lăsând la vedere semnul ce-i pictase clavicula în cel mai încântător mod. 

Am tresărit când a oftat și și-a întors capul în direcția mea, așezându-se mai confortabil pe spătarul canapelei de piele. Inima îmi bătea puternic în piept, crezând că am fost prinsă holbându-mă la el, însă mă înșelasem. Am expirat ușurată, trecându-mi degetele prin păr și fixându-mi din nou privirea pe băiatul ce parcă strălucea lângă mine.

Din cauza mișcării de mai devreme, câteva șuvițe rebele au coborât pe ochii lui și m-am găsit ridicându-mi mâna, fără să vreau, ca să i le dau la o parte. Am reușit doar să-i ating puțin părul, înainte să îi aud chicotul înfundat.

"— Dacă voiai să mă privești puteai doar să-mi spui," vocea lui joasă mă scoate din transa în care intrasem, foarte aproape să-mi cauzeze un atac de inimă.

"— AAAAH! la dracu', Kai, nu trebuia să mă sperii așa!" Îi lovesc pieptul ușor, râsul lui devenind mai gălăgios.

"— Ciudato" spune mai apoi, ochii lui fiind acum deschiși. Mă privea amuzat așa că scot limba la el și mă ridic de pe canapea pentru că îmi simțeam obrajii arzând.

"— Cum zici tu. Hai să plecăm, e deja..." îmi scot telefonul din buzunarul pantalonilor scurți de blugi"...trei dimineața. Dacă se întorc Elkie și Four și nu ne găsesc în camere s-ar putea să intrăm în probleme. Aish, nici nu știu ce s-a întâmplat până la sfârșitul episodului!" Mă plâng, supărată că nu am putut afla finalul după atâta timp de când aștept să-l văd.