White Night | Victon [ DISCONTINUED ]

Capitolul 2

—
Din perspectiva lui Dixie
(dialogul boldat este cel spus prin telefon de celelalte personaje)

"— Vom pleca luni la doisprezece ziua și vom veni înapoi sămbăta dimineață. Locația este: Insula Jeju!"

Cuvintele profesorului îmi tot răsună în minte cât timp împachetez hainele necesare excursiei. Cum nu îmi place să fiu dezorganizată deloc, m-am gândit să pregătesc totul de seara, față de prietenele mele care probabil vor face totul mâine cu cinci minute înainte să plece de acasă.

Venind vorba despre ele, astă seară ne-am gândit să facem un apel video să vorbim despre ce am vrea să vizităm acolo, dar ne-am prins în alte conversații.

"— Vineri am avut doar antrenament, woo!"o aud pe Jinx cântând de pe scaunul din fața calculatorului ei.

"— La voi e ușor, presupun că doar vă faceți ochii aurii și vorbiți!"Muse murmură." Noi trebuie să facem lucruri să plutească."

"— Data trecută l-am văzut pe Seungwoo pe tavan," zic eu râzând.

"— Ugh, nu-mi aminti de aia, nu vreau să-i mai văd vreodată fața enervată a lui profu'."

"— Profesorul Key a zâmbit vreodată?"întreabă albăstruia curioasă.

"— O singură dată și le-a făcut pe toate fetele din clasă să se topească, până și pe Soojin!"

"— Soojin afectată de ceva? Îmi pare rău că nu am fost martoră la asta."

Chicotesc și închid geamantanul, plasându-l lângă pat.

Înainte să mă așez la birou, mă aplec la mini-frigiderul de lângă el, scot o sticlă de alcool și o flutur în fața camerei, luminile move făcându-mă să par mai puțin obosită decât sunt de fapt.

"— Bem în cinstea noului anul școlar?" le spun și îmi torn în pahar lichidul arzător de culoarea chihlimbarului.

E ca un fel de tradiție în prietenia noastră. La fiecare început de an școlar, bem și ne amintim de momentele frumoase prin care am trecut ca să ne aducem aminte singure că suntem încă oameni și nu doar persoane antrenate zilnic să salveze lumea.