White Night | Victon [ DISCONTINUED ]

Capitolul 20

—
Din perspectiva lui Dixie
(textul boldat reprezintă convorbirea telefonică)
Peste câteva zile

Lasă-mă să stau aici, a spus. Nu te voi deranja, a spus.

Singurul lucru care mă deranjează e că nu știu unde e jumătate din timp. Pleacă dimineața și ajunge acasă la miezul nopții. Începea să mă îngrijoreze disparițiile lui, mai ales că în ultima vreme totul pare că merge prost. Prietenele mele au rămas fără casă și stau la Kai și la Four și oricât de mult le-aș ruga să stea la mine, având în vedere că am o grămadă de camere libere, nu vor. Tot își păstrează alegerea și îmi spun că deja am făcut destule pentru ele. Subin a fost forțat să devină independent — cel mai probabil fiind un test tâmpit al tatălui său — și m-am simțit nevoită să îl ajut. Nu îmi puteam lăsa sufletul pereche în această situație.

Sună așa ciudat să admit asta!

Gândesc, simțindu-mi obrajii înroșindu-se.

Revenind la subiect, curând trebuia să ne întoarcem la liceu și vestea a venit mai repede decât aș fi crezut.

"— Cum adică poimâine?!" Țip în telefon, scăpând telecomanda din mână.

"— M-am întâlnit ieri cu Mino la magazin și mi-a zis că peste două zile ne întoarcem la liceu..." Kai oftează și deja îl puteam vedea trecându-și degetele prin păr cum făcea de obicei când era stresat.

"— Au refăcut Academia?"

"— Nu cred..."

"— Și atunci cum e posibil?"

"— Mi-a spus doar un singur lucru," face o pauză dramatică care mă forțează să îmi dau ochii peste cap," Dives."

"— Dives? Te referi la acel liceu de bogătași care are uniforme super extravagante? Acel liceu care are o clădire mai mare decât ego-ul nostru și curtea imensă cât un oraș? E o Utopie!"

Mi-am întors privirea pierdută pe fereastra deschisă, ascultând cum picăturile de ploaie cădeau puternic și loveau pervazul decorat cu ghivece cu flori.

Subin nu are umbrelă la el...

Am dat din cap negativ și mintea mi-a zburat la alte lucruri. Ce are de gând să facă directorul cu noi? Probabil vrea să ne înscrie la acel liceu ca să ne putem continua studiile, însă sunt sigură că e ceva mai mult. Ceva mai întunecat decât atât. Tocmai i-am distrus Academia și el ne înrolează la cea mai bună și renumită instituție din Coreea? Ceva nu se leagă aici, scăpăm prea ușor.

Un tunet m-a făcut să tresar și m-am grăbit să închid geamul până nu începea furtuna și mai tare.

"— Nu sunt sigur dacă să fiu entuziasmat sau insultat de comparațiile tale!" Spune băiatul confuz și abia acum realizez că mă pierdusem în gânduri.