AȘ VREA SĂ POT IUBI DIN NOU

CAPITOLUL 30

Alice

Ajungem acasă . Iustin îmi scoate haina lui apoi o așază pe spătarul canapelei. Stă în spatele meu și îmi mângâie umerii.

-Îți mai este frig? Poate ar trebui să te duci să te schimbi în ceva mai lejer și mai călduros.

-Asta o să fac, uite, acolo e barul, te poți servi cu ce vrei tu., îi spun în timp ce mă răsucesc spre el.

Privirea lui mă fascinează. Se uită la mine de parcă ar vrea să mă mănânce. După ce mă schimb trebuie să vorbesc cu el, sunt sigură că se așteaptă să facem ceva în seara asta din moment ce l-am invitat acasă la mine și trebuie să-l anunț că vreau să ne cunoaștem mai bine , nu pot să fac nimic cu el azi deși corpul meu țipă după atingerile lui. Doamne, ce-mi face?

-Vrei să-ți aduc și ție un tricou? Aș putea să iau unul de la tata, vă potriviți la mărime din câte observ.

-Sigur, cămașa mea miroase a șampanie., râde el.

-Mă declar vinovată., mustăcesc eu.

Urc în camera mea și mă schimb într-o pereche de pantaloni de trening largi și un tricou roz cu inimioare roșii. Iau , în grabă, un tricou din dressingul tatei și cobor. Iustin s-a așezat confortabil pe canapea și butonează telecomanda sistemului audio. Alege melodia Fata din vis -The Motans .

-Îmi place melodia., zâmbesc eu.

-Și mie. E pentru tine., îmi întoarce el zâmbetul.

-Oh...mersi. Îți fac un sandviș?, decid eu să întrerup momentul pentru că dacă s-ar apropia de mine acum ...

-Da, te rog. Vin cu tine.

Mergem amândoi spre bucătăria deschisă spre living. El se așază pe unul din scaunele insulei iar eu mă agit între frigider și blatul mobilei . Inima îmi bate nebunește. Melodia se termină și începe Prefer -Guz. Simt cum mă urmărește și picioarele nu mă ajută deloc, se înmoaie de la genunchi în jos și într-o clipă de neatenție mă prăbușesc pe podea fix în fund .

-Ce-ai pățit? Ești bine?, mă întreabă el iar din două mișcări este deja lângă mine și mă adună de pe jos.

-Da, sunt bine, sunt bine. Zilele astea nu m-am odihnit foarte bine și nu știu...mi s-au tăiat picioarele, cred că de oboseală., mint eu pentru că nu pot să-i spun că din cauza privirii lui m-am topit așa.

-Ah, da , ai spus tu ceva legat de asta și când te-ai ciocnit de mine, la birou.

-Exact, vezi, nu e nimic altceva. Doar niște amețeli din cauza oboselii., oftez eu.

-Vino, stai pe scaun, pregătesc eu sandvișurile.

-Ești sigur că te pricepi?, chicotesc eu.

-Sunt sigur. Știu să gătesc si, poate, dacă ești cuminte, o să fac pentru tine într-o seară, o cină completă., zâmbește el.

-Voi fi cuminte, promit.

Face două sanvișuri cu piept de pui la grătar și salată verde. Toarnă pentru fiecare câte un pahar de vin roșu.

-Pot lăsa mașina aici? Chiar vreau să beau un pahar de vin cu tine în seara asta. Voi pleca cu un taxi.

-Sigur.

După ce ne mâncăm sandvișurile , mergem și ne așezăm pe canapeaua din living.

-Spune-mi , continuă ce ai început pe plajă., îi cer eu în timp ce mă ghemuiesc pe partea mea de canapea și iau o pernuță în brațe.