EPILOG

278 33 13
                                    

Iacob

-Vino, la bunicul, Victor! Așa, fă pași, ai încredere în tine .

Și pășește gângurind spre mine. Victor, nepotul meu de un anișor ,ajunge în brațele mele iar eu îl ridic și îl învârt. Sunt fericit că Alice și Iustin au decis să-și numească primul copil după Vivi a mea.

Mă duc cu el pe terasă unde ne-am adunat pentru a-i serba prima zi de naștere. Sunt prezenți părinții lui Iustin, Raul, Delia și Andre care și-a revenit și acum este din nou cel mai bun prieten al lui Alice. Pot să spun chiar că este bun prieten și cu Iustin după felul în care râd amândoi în acest moment. Fac amândoi grătar și nu știu de ce râd dar trebuie să aflu.

-Băieți, nouă ne este foame iar voi vă țineți de glume?

-Nu, Andre îmi povestea despre prima lui experiență cu o fată din Arabia Saudită, venită la studii în Anglia. Nu o să-ți vină să crezi cât de repede a vrăjit-o să-și dea valul jos de pe cap ca să nu mai zic de ce și-a mai dat jos...

-Ce vreți, așa sunt eu...fermecător. Vrăjesc fetele și le fac să uite și de cea mai strictă religie., se mândrește el.

-Vino la tati, Victor, și îmi ia nepotul din brațe. Bei o bere cu unchiul Andre?, întreabă el amuzat.

-Sunteți două cazuri pierdute., spun râzând.

Mă uit apoi către fiica mea care este din nou însărcinată. Copiii ăștia doi sunt puși serios pe treabă . Zâmbesc. O să fiu din nou bunic și de data asta o să am o nepoată.

Mă uit spre cer. Da, Viv, sunt fericit! Suntem fericiți. Mi-am ținut promisiunea față de tine și am crescut-o pe fiica noastră, este fericită și împlinită. Are alături de ea un bărbat care o iubește și care mai presus de toate o respectă. Mereu vei rămâne aici, în inima mea, șoricelule!

Mă îndrept către prietenii mei cei mai buni, Raul și Delia. Împreună am trecut peste multe, și bune şi rele, am învins și eu mă simt împlinit deși soția mea nu mai este lângă mine de mult timp.

Afară începe ploaia!

Și eu te iubesc, îți mulțumesc pentru tot! , mesaj transmis din CER, prin picăturile ploii care-mi sărută fața atât de blând cum doar ea, soția mea ,unica mea iubire ,o făcea...

Melodia de final:
Let her go"- Passenger

                         SFÂRȘIT

Gabri-ella: Dacă v-a plăcut, îmi puteți da follow 🙂 și voturi. Vor mai urma și alte cărți scrise de mine, cu drag, pentru voi. Ups, mie deja îmi e dor de Iacob...
Poza de final:

Poza de final:

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
AȘ VREA SĂ POT IUBI DIN NOUUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum