AȘ VREA SĂ POT IUBI DIN NOU

CAPITOLUL 31

Iacob

Parchez mașina în fața casei și observ aici și o altă mașină. Sper să mă înșel dar pare a fi a lui Iustin. Serios, a manipulat-o atât de tare pe fiica mea de a și ajuns să doarmă la ea din prima seară? Nu pot să cred.

Dau nedumerit din cap și oftez lung. Cobor din mașină, intru încet în casă și las cheile pe masa de lângă ușă. E o liniște totală, posibil să doarmă încă. Doamne, mi-e și frică să urc la etaj. Fiica mea a crescut și a dormit o noapte întreagă cu un bărbat în patul ei. Fir-ar să fie, va trebui să am o discuție cu el, nu cu ea...ea doar ce a ieșit din copilărie în schimb el...ei bine, el ar trebui să nu se joace cu sentimentele ei pentru că altfel o să aibă parte de drama vieții lui.

Telefonul îmi sună și un număr necunoscut îmi apare pe ecran.

-Da?

-Iacob, bună dimineața, sunt Iustin.

-Iustin? Bună...eu...

-Am sunat să-mi cer scuze , a trebuit să las mașina aseară la tine. Am condus-o pe Alice acasă și m-a invitat să beau un pahar de vin și la cină. Îți dai seama că nu am fost în stare să o refuz la cât de dulce este așa că m-am văzut nevoit să las mașina acolo. Sper că nu te-am încurcat cu nimic și...

-Nu m-ai încurcat cu nimic., îl întrerup repede și răsuflu ușurat că nu s-a atins încă de fiică-mea . Eu, sincer , am crezut că ești încă aici.

-Doamne, nu, nu puteam să rămân peste noapte ...lucrurile ar fi luat-o pe o cale nu tocmai bună și nu e cazul...cel puțin nu încă. Oricum, o plac pe fiica ta foarte mult și dacă nu ai nimic împotrivă aș vrea să petrec ziua de azi cu ea. A fost de acord...vom fi la hotelul meu dacă ai nevoie de noi sau...

-În regulă, mersi ...știi, nu-mi este ușor să vorbesc despre asta...Ali a crescut, știu, dar ...mă rog, ai grijă cu ea, te rog. Este la început de drum, știu că tu ești matur și am încredere în tine. Nu vreau să o grăbești... dacă înțelegi ce vreau să spun.

-Înțeleg perfect, Iacob, stai liniștit. Diferența de vârstă dintre noi este foarte mare și sincer, nu m-a încântat prea tare asta dar...cum spuneam, o plac și dacă este de acord aș vrea să ne mai întâlnim și să vedem ce iese. O să trimit pe cineva să-mi pescuiască mașina de la tine . Noi ne vedem luni să vorbim despre cel mai mare hotel pe care-l vom ridica , bine?

-Bine. Ne vedem luni., spun încântat și de faptul că m-a ales pe mine să-i proiectez hotelul dar și că este cu capul pe umeri și m-a asigurat că va lua lucrurile încet cu prințesa mea.

Urc scările spre camera ei și o găsesc fredonând o melodie. Pe chipul ei se citește o fericire pe care nu am mai văzut-o de ceva timp.

" Îmi amintesc de tine, stăteai în fața mea,/ A fost de-ajuns o privire ce n-o pot uita./ Cu brațele-amândouă, încerc să te regăsesc,/ Să fim din nou împreună, e tot ce pot, să îmi doresc."

-Ia te uită! cineva radiază de fericire azi.

-Tată, ai ajuns., chicotește ea. Cum a fost la Alexia?

-Mai întrebi? ,mustăcesc eu. Știi și tu cum a fost...

-Mda, se vede că ești happy.

-Asta se vede și pe fața ta, prințesă. Să înțeleg că lucrurile au mers cum ți-ai dorit să meargă...legat de Iustin?

-Oh, tata! Este atât de ...nu știu cum să-ți spun dar nu am mai simțit asta niciodată lângă un bărbat.

Chicotesc.