Persp.Corvin
L-am auzit pe bătran prin telefon și nu am putut să fiu la distanță de acesta, mai ales că avea o voce stranie. Îmi părea că nu este bine, că îl voi pierde în orice moment. Am plecat,dar i-am scris Celiei un bilet. Sper că și-a trecut privirea peste bilet și a înțeles de ce nu am putut să mai petrec timp cu ea.
Am intrat în casă și am strigat disperat,am vrut să-i zic pe nume, dar l-am auzit cum îmi răspunde din dormitor. Cand am pășit în cameră, era întins în pat, cu o privire abătută, își ținea mainile pe piept și părea în final împăcat:
-Te rog,bunicule! Ce este cu tine, să te duc la spital. Nu mă lăsa!
Îi spun eu după ce mă trantesc pe podea,stand aproape de acesta și atingandu-i mainile care nu mai sunt așa de calde :
-Te-am crescut,ca pe propriul meu fiu. TOT CE AM ÎȚI APARȚINE. Deși nu ai fost niciodată fiul meu,te voi iubi mereu,CORVIN.
Sunt ultimele lui cuvinte,se pare că știe că nu mai poate amâna și mă schimb la chip fiindcă plang și sunt distrus :
-Cum să pleci atat de repede? Mai ai de trăit, o viață lungă! O să răman singur, ce mă voi face în lumea aceasta rea?!
-Corvin,tu nu ești singur. Nu ți-am zis pană acum,dar este momentul să afli.
Se uită la mine sleit de forță, este un chin pentru el să se forțeze să vorbească,dar tot vrea să aud acele cuvinte din gura lui:
-Te rog, nu vreau să știu! Te pot duce la spital, te vor trata. Erai bine,nu? CE S-A ÎNTAMPLAT BRUSC?
-Nu vei rămane singur niciodată. Nu știu dacă părinții tăi mai trăiesc,dar tu nu ai fost singurul lor copil. Mai ai un frate, CORVIN.
Mă anunță pe nepusă masă,întinde bratul ajuns de varstă și de greutăți spre mine și îmi zambeste cald și el dacă ar putea, ar plange :
-Nu știu nimic despre fratele tău, știu doar că era băiat și că e mai mare decat tine. PĂRINȚII VOSTRI AU CREZUT CĂ SE VOR DESCURCA DOAR CU UNUL SINGUR,DAR NU AU REUȘIT. Mi se rupe sufletul pentru voi, tu ai fost cu mine, te-am iubit și te-am ocrotit, dar fratele tău a rămas cu ei și sigur a fost victima lor. Nu erau niște părinti cu adevărat, nu aveau acele calități, nu erau pregătiți deloc. Să nu-l urăști pe fratele tău,el nu are nicio vină că părinții vostri au gandit gresit. FRATELE TĂU NU CRED CĂ ȘTIE DE TINE,SIGUR EI NU I-AU ZIS NICIODATĂ. AU VRUT SĂ LE SEMENE, SĂ-L DISTRUGĂ, SĂ UCIDĂ TOT CE NU AVEAU EI, LA ACESTA. Dar, fratele tău, acolo unde e, are nevoie de tine! Să lupți pentru frăția voastră și dacă vei dori să-l întalnesti, o să fie scos în calea ta.Niciodată să nu uiți aceste vorbe. NU EȘTI SINGUR.
-Cum să știu cine este? CUM SĂ-L GĂSESC BUNICULE? Este o lume atat de mare, dacă nu mai este aici?!
-Este,fiul meu Corvin. Nu ai putut să-mi zici tată,fiindcă sunt prea bătran pentru asta, dar niciodată nu m-a deranjat că mi-ai spus bunicule.Știu că mă iubesti, știu că o să-ți fie greu, dar este momentul să părăsesc lumea aceasta. Nu te gandi la mine, dacă nu îți mărturiseam ce știu, atunci m-aș fi simțit îngrozitor.DAR AI AFLAT. E ceea ce te rog, să încerci să dai de fratele tău și să nu te mai desparți niciodată de el.NICI EL NU A VRUT SĂ FIȚI ÎN LOCURI DIFERITE. Poate, la fel crede și el. CĂ NU ARE PE NIMENI, CĂ ESTE SINGUR, POATE NU ARE NICI O CASĂ A LUI. Ghidează-te după întamplări, care ți se par cu semnificație și după ceea ce simți cu inima. ÎL VEI RECUNOASTE TU. E fratele tău. Sangele apă nu se face.
Închide ochii obosit și după ce mă atinge cu greu, pe obraz, nu se mai mișcă deloc iar bratul îi pică pe langă corp fără putere. Mă prăbușesc la randul meu, am senzația că sunt sub pămant și că mă sufoc și mă holbez încremenit la trupul lui. SE PARE CĂ NU MAI RESPIRĂ. Nu sunt singur în lume, dar trebuie să-mi caut fratele. Plang în continuare, fără să-l zdruncin pe cel care mi-a fost ca un părinte,DEȘI NU SUNTEM RUDE ȘI NU NE LEAGĂ SANGELE. Pe noi ne-a legat iubirea, cu toate că nu a putut avea copii, a fost un om plin de iubire. Cum se întamplă în viață, că unii au copii și își bat joc de acele suflețele, îi marchează de cand sunt mici, iar alții nu pot avea și sunt niște persoane minunate. NICI EU NU AM ÎNȚELES, DAR NU CRED CĂ EXISTĂ VREO EXPLICAȚIE VENITĂ DE LA OAMENI, POATE DOAR DE LA CEI CU HAR.
CITEȘTI
Until
RomanceȚin minte că oamenii din cartier vorbeau,dar nu am fost atentă la spusele lor. Asta, pană cand te-am întalnit și te-ai uitat la mine cu acei ochi negri, așa păreau de la distanță. Am crezut în acel moment că, trebuie să stau departe,fiindcă nu erai...