Until

28 - O iau razna?!

L-am găsit pe Lorin stand pe telefon, din cauza mea, fiindcă sunt un întarziat. L-am întrebat dacă vrea să bea ceva și mi-a spus că NU DORESTE. M-am abținut să nu rad, cu toate că Lorin se uita la mine ca la un dusman. ȘI NOI SUNTEM DUSMANI. 

-Ce este domnule? 

-Ce altă treabă ai,Lorin? De la un timp, ești nemulțumit. Ce te apasă? 

-Nimic. VREAU DOAR ACȚIUNE. DE CARE NU AM PARTE. 

-Fie. Te voi trimite cu băietii. Am nevoie să-l faci pe unul să-și țină gura. TREBUIE SĂ-L SPERIEM. 

-Așa mai merge. Ce doriti de la mine,domnule? 

-SIGUR NU BEI? NU ARE NIMIC BĂUTURA. 

Îmi prinde privirea și pune mana pe paharul gol, după care așteaptă să-i torn  : 

-SE POATE, DOMNULE? SĂ nu fie un deranj. 

-Sigur că se poate. CAT ȚIN LA TINE,LORIN. 

Îi torn băutura în pahar și bea sub privirile mele, trebuia să mă gandesc la alt plan, dar nu pot. FIINDCĂ SUNT URMĂRIT DE ACEA ÎNTAMPLARE. ĂSTA NU ARE NIMIC. OARE MI-AM IMAGINAT EU? LA LORIN DE CE NU A APĂRUT? DE CE DOAR PE MINE MĂ TORTUREAZĂ IRIS?! 

Iris. Cat timp nu am vrut să-mi amintesc numele ei.

 CUM SĂ NU MĂ PRIND CE SE INTAMPLĂ SUB NASUL MEU? LORIN NU ESTE NIMENI ALTUL DECAT SOTUL EI, FOSTUL. LUCREAZĂ PENTRU MINE FIINDCĂ VREA SĂ SE RAZBUNE. DIN NOU, NE LUPTĂM PENTRU CINEVA. DE DATA ASTA ESTE CELIA, LA CARE NU VOI RENUNȚA : 

-Vă ascult. 

Sunt privit de Lorin și las paharul din mană, după care iau loc la biroul meu. Lorin stă în partea opusă, pe un fotoliu și se joacă liniștit, cu băutura din pahar : 

-Am dusmani,LORIN. Mulți chiar. 

-Îmi dau seama domnule. NU SUNTETI CINEVA PREȚIOS? 

-Unii mi se dau drept prieteni, dar eu știu de ei. 

-ȘTIȚI? DE CE NU-I STRIVIȚI ȘI GATA? CE MAI AȘTEPTATI? SĂ VĂ  ATACE EI? 

-Îi voi strivi. Deja am actionat. Le-am luat persoanele dragi. O SĂ FIU ÎNCONJURAT EU DE ELE. 

Lorin strange paharul și chiar îmi permite să văd asta, după care se uită spre mine zambind : 

-ȘI DACĂ NU MAI AVETI CE SĂ LUATI DE LA EI? 

Mă întreabă Lorin, după care tranteste paharul pe birou și înainte să fac vreo mișcare, scoate la vedere o armă. Nici măcar nu arat că sunt panicat, dar îl privesc fix și mă ridic palid la chip : 

-O SĂ VEZI CE ÎNSEAMNĂ SĂ PIERI,ROMAN. NIMENI NU TE POATE SCĂPA DE MINE. AICI ȘI ACUM, E ULTIMUL TĂU MOMENT. 

Îmi închipui că este arma încărcată. MAI ȘTIU CĂ NU AR EZITA. 

-O vei lăsa pe Celia singură? Vei intra la închisoare! Nu poți să faci asta și să scapi basma curată. 

-SUNTETI SIGUR CĂ NU POT? VOI PRELUA EU TOTUL. ÎN ACEST TIMP, MI-AM FĂCUT AMICI. MULȚI V-AU ZAMBIT, DAR PE LA SPATE VĂ DOREAU DUS. LE-AM ZIS CĂ O REZOLV. MI-AU SPUS CĂ MĂ VOR PROTEJA. 

-Lorin, nu poți să mă acuzi doar pe mine! 

-SĂ NU ADUCI VORBA DE SOTIA MEA! 

-Dacă tot o iubesti încă, dă-te din drumul meu! Las-o pe CELIA SĂ FIE CU MINE. STAI DEPARTE DE NOI ȘI NU TE RĂZBUNA. 

-Să stau și să te privesc? ÎN TIMP CE ITI VEZI DE VIAȚĂ? IRIS A PIERIT! DOAR FIINDCĂ NU A PUTUT SĂ ALEAGĂ INTRE NOI DOI,AI DECIS TU CĂ NU MAI TREBUIE SĂ TRĂIASCĂ?!