-La dracu !!! Înjur în barbă și alerg mai departe ca să ajung acasa mai repede "Cine naiba ma pus? "Simt ca îmi cedează picioarele dacă le mai forțez mult,dar nu pot abandona ,nu acum când mai am puțin o sa mă omoare, dacă nu ajung la timp.Mai fac o cotitura după un bloc întunecat si încă una și cred ca l-am pierdut ,sper, cred...
Vreau să mă opresc doar două secunde sa îmi trag sufletul ,așa că orice ar fi în spatele meu poate să aștepte sau poate ca a plecat.
Mă opresc și mă uit speriată împrejur și aud un fâșâit groaznic din spate mă uit cu coada ochiului și înjur din nou în gând proasta idee de a iesi de ziua mea din casă noaptea fără echipamentul de protecție .
Încep să alerg din nou până ajung la casa impunătoare undeva de la marginea orașului-capitală ,nu vă dau detalii pentru că o să aflați și o să vă uimiți că suntem cu 100 de ani mai târziu de la "Al Treilea Război Mondial " sau supranumit "Războiul Biologic ",multe s-au schimbat de atunci ,foarte multe, iar mie îmi părea foarte rău pentru asta, îmi place istoria și mai ales cea citită din jurnalele vechi ale stră-stră-străbunicii mele spun mai ales asta deoarece acum nu mai exista carte fizică sau vre-un instrument fizic de scris/citit ,toate sunt rezumate la holograme, imagini,cărți audio sau stimuli ai creierului .Suna intresant nu ?
Mă urc în copacul bătrân care are ramurile mari apropiate de fereastra mea de la etaj si intru pe geam in cameră, gata cu aventura pe seara asta,sper să fi scapat de acel psihopat ,culmea 100 de ani de la acel război afurisit și încă există duși cu pluta ,îi urasc, defapt cred că oricine îi urăște,camera mea este primitoare fiind in no culorile alb negru si in special crem,desi dintre toate 3 mă atrage negrul ,toata viața mea negrul a avut un loc aparte în inima mea .Îmi aleg niște schimburi lejere pentru dormit înainte de a intra la baie,care are peretele de sticlă,nu stiu cine a proiectat casa asta dar sinceră sa fiu a avut atât gust bun cât și proasta idee să facă "baia invizibilă" fix in camera mea .
Îmi fac un duș și ca de fiecare dată îmi las hainele în cameră,pășesc liniștită până în dreptul uși care mi se deschide automat și în același timp mă întâmpină cu un val de aer cald care are menirea de a usca pielea, nu mai folosim prosopul, dau de acel psihopat în camera mea și începe să fluiere apreciativ...
-Ce puicuță avem aici, nu degeaba te-am urmărit atâta timp,mi-ai dat oportunitatea să te admir, mrrrrrr ,acum hai să ne jucăm..
-Te avertizez nu te apropia, defapt nici nu te uita, ultimul care a făcut-o a ajuns dat dispărut și după mort..termin asta de spus și îmi înghit cuvintele atunci când am rememorat ce am văzut în știrile strict interzise oricui care au un cod de securitate ridicat, ceea ce s-a întâmplat până și cu cadavrul celor găsiți ,dacă au fost găsiți .. este incredibil.. se aproprie si imediat contra atac așa ca il imobilizez ,chiar dacă sunt goală, sunt sigură că a doua zi nu va mai fi în viață,așa ca nu am o rușine cand e vorba de luptă,îl dau afară așa cum este inconștient umflat la față, pe geam și mă pun în pat după ce îmi iau pijamalele si somn .
