Mă trezesc în mijlocul nopții speriată, transpirată, mă dau jos din pat, întuneric în casă de ce mi-e frică,mai ales că nu am nici o sursă de lumină, dar nu îl strig deschid ușa și cobor jos în sufragerie ca mai apoi să se aprindă becul pe senzor expir stresată, de ce mă simt atât de fricoasă și în același timp mă simt urmărită cobor și ultima treaptă și îl vad pe magnificul bărbat cum doarme întins pe canapea cu televizorul deschis, mă aplec după telecomandă să sting televizorul, dar imediat sunt lovită de perete de un corp necunoscut ,este acoperit de un costum negru, mă strânge de gât, reușesc să țip și în mai puțin o secundă e dat de pe mine și o ploaie de pumni se abate asupra lui sunt împietrită, incapabilă de orice mișcare, mie frică și încep să plâng, când îl vad cum nu se oprește și îl omoară în bătaie, pun mâna pe brațul lui și mă împinge de cad jos are ochii roșii la propriu, suspin usor și urc din nou în camera mea unde mă încui, mă sperie, nu știu cine e și ce vrea de la mine, de ce mă ajută sau protejează într-un mod excesiv și cum ăla a intrat în casă, mă preling lângă ușa de lemn și încep din nou să plâng cum nu am mai facut-o niciodată până acum, aud într-un final niște pași grei pe hol ca mai apoi un ciocănit să zguduie liniștea.
-Frumoasa mea, te rog deschide,sparg ușa...ști ca nu glumesc acum ești în siguranță
-Cine ești ? Cum te numești ?
-Numele meu este știut de puțini și vreau să rămână așa și de acum încolo,mă numesc Alexander Hasan Darke.
-Ce vrei de la mine ?
-Deocamdată vreau să îmi deschizi ușa și să îmi spui numele frumoaso.
-Mă numesc Rose... Morgan.
-Știu că mă minți chiar și printr-o afurisită de ușă închisă, spune-mi numele tău special vreau să îl aud...
-Evelin... De unde stii ?spun asta deschizând ușa, nimeni în afară de doctorul meu de vreo 30 de ani care arată al naibii de bine și familia mea, de abia aștept să mă consulte din nou,doar ei știu ...
-Ce ? Cine a îndrăznit? Îl omor ! Îl șterg de pe fața pământului
Ochii i se înroșesc din nou iar în acel moment îi mângâi obrazul să se calmeze, am vazut ceea ce voiam să vad, se liniștește când îmi simte atingerea ca mai apoi ochii să se facă din nou galbeni, "ce mama naibii înseamnă asta ?".
Mă ia în brațe precum un copil mic și mă pune în pat, mă învelește cu pătura până sub bărbie lucru ce mă face să arat ca o mumie, chicotesc și drept răsplată primesc un pupic pe frunte, mă simt iubită și protejată ceea ce este destul de ciudat, vrea să plece dar nu îl las, nu și de data asta...
-Hasan... Vocea mea precum o șoaptă îl face să se oprească în loc...mi-e frică, rostesc la fel de răgușit și simt o mică tremurare în glas, pe care nu a ratat-o nici el, eu m-am trezit din somn și am tot avut senzația că mă urmărește cineva în casă, de aceea am coborât jos termin de spus și îl simt cum se încruntă în toată bezna camerei.
-Ok, revin în două secunde, revine la fel de repede cu un pahar cu apă pe care apoi mi-l dă să il beau, acum hai la somn.
-Păi și tu nu dormi ?
-O să te păzesc prințesă fricoasă...
-Dormi cu mine,Hasan nu mușc, haide avem destul loc în pat,zis și facut în următoarea secundă simt cum patul se lasă sub greutatea lui,ca mai apoi un braț să se așeze pe talia mea și să ne lipească corpurile, sunt cu fața la el și dau să mă îndepărtez pentru că sunt prea aproape, efectul pe care îl are nu pot să îl descriu, dar mârâie destul de tare încât cred că a trezit și vecini, mă fac mică lângă el ca să nu îi mai simt buzele atat de aproape atat de tentante ca mai apoi usor usor să mă scufund în lumea viselor ...
Sper să vă placă capitolul, pupici 😘😘
