Capitol necorectat— Ai aranjat totul, Madena? mama pătrunsese în bucătărie cu pași repeziți, aruncând câte o privire pe tava proaspăt scoasă din cuptor si pe tigăile de plita electrică. Eram a naibii de supărată și pe ea și idiotul de Valentino, starea mea de nervi era înmulțită deja cu doi și nu putea fi camuflată. I-am făcut semn cu mâna spre mâncare, îndemnând-o să-și dea o părere. Nu aveam niciun entuziasm să îi întâlnesc consoarta și nici pe celălat deștept care îmi mânca fericirea nu aveam de gând să-l suport, probabil a rămas pe canapeaua din sufragerie după ce l-am șocat cu o țipătură de toată frumusețea adineauri.
— E pe placul tău ce am făcut aici sau îți distrug prânzul? i-am cerut o părere sinceră în timp ce mă gândeam dacă era cazul să montez farfuriile.
— E ok, te-ai descurcat până la urmă, vorbise cu o oarecare ușurare în timp ce se chinuia în grabă să-și potolească șuvițele de par care s-a deranjat de la vântul de afară. Hai să-l întâlnești pe Christopher mai întâi si mai apoi pui în farfurii.
— Dă-mi două minute să îmi aranjez și eu părul, nu vreau să mă afișez în fața lui de parcă m-aș fi trezit acum câteva zeci de secunde. Fusese de acord cu rugămintea mea așa că m-am grăbit spre baia de vis-a-vis.
Intrasem furioasă în baie, fiind surprinsă de prezența lui Valentino. Își aranja părul în oglindă până să intru eu, se speriase teribil și la fel făcusem și eu. Sper că nu mă deranja iar cu afecțiunea lui absolut deloc necesară.
— Scuze, am murmurat în timp ce mi-am făcut lângă el spre a mă privi în jumătatea de oglindă liberă. Am continuat să mă pieptăn sub ochii lui analizatori și mai apoi să îmi îndrept bretelele groase ale salopetei pe care o purtam.
— Te ajut în bucătărie? îmi căutase atenția, rupând contactul vizual menținut în reflexia acesteia. Încercase să pună bazele unui nou contact vizual, însă l-am ingnorat intenționat și eram sigură că simțise asta.
— Dacă vrei, nu te oblig, am vorbit rece în timp ce aplicam un parfum de a-l mamei care să acopere un eventual miros de mâncare încălzită.
— Madena, mă mustrase nemulțumit, dorind să îmi capteze din nou ochii în ai lui. Poate visa la vreo scenă în care îi permiteam să mă sărute și după care ne împăcam și o luam iar se la capăt. Spre dezamăgirea lui, așa ceva nu avea să se întâmple atât de curând.
Am tăcut și m-am întors pe călcâie pentru a ieși din baie, nu voiam să-l fac pe iubitul mamei să se simtă prost cu toate că încă eram paranoică în privința lui.
Am tras aer în piept și am deschis ușa din spate a casei în așa fel încât să ies pe terasa din spate. Îmi făcusem curaj să o întredeschis și să arunc o privire asupra celor doi, părea că vorbeau în liniște amândoi, nu puteam să nu menționez că amândoi zâmbeau și acest lucru mă făcea să cred că poate domnul acesta avea intenții bune. Spre deosebire de macho-ul de data trecută a cărui atitudine exprima numai aroganță și superioritate, acest Christopher părea să aibă intenții bune la o primă vedere.
— Hei, i-am salutat pe cei doi, mă rog, mai mult pe iubitul ei, închizând ușa în urma mea și făcând câțiva pași înainte.
— Tu trebuie să fii Madena. Bună, îmi pare bine să te cunosc. Sunt Christopher, își făcuse prezentarea bărbatul elegant și frumos din fața mea. Părea genul acela de american a cărui șarm aducea a perioada anilor optzeci-nouăzeci. Din nou, mama avea gusturi bune la bărbați.
— Așa este, și eu mă bucur să te cunosc! mi-am pus un zâmbet forțat pe buze și am acceptat îmbrățisarea lui Christopher. În spatele nostru se auzise ușa semn că mexicanul se gândise că ar fi cazul să-și facă și el apariția.
CITEȘTI
Latino Lover
RomanceMadena se întoarce după patru ani de studii din Europa într-un orăşel micuț din sudul statelor unite. Oraşul în care îşi trăise adolescența nu mai arăta sub nicio formă ca în vremurile trecute, iar atunci când se întâlnește cu grupul de motociclişti...