Ana

Capitolul VIII

Iau o gura de apa, dar simt ca mai rau imi intoarce stomacul pe dos. Sunt prea speriata si agitata si imi musc buza de jos pana cand incep sa simt un gust metalic in gura. Parca as avea tot corpul amortit, iar cand ma uit spre mainile mele imi dau seama ca tremur ingrozitor.

- Ieri cand te-ai dus la cafenea, Renato nu era singur, probabil l-ai observat si pe celalalt tip, Marco este numele lui.
El e varul meu si din cand in cand, tata, pe care l-ai vazut putin mai devreme, il mai trimite sa se asigure ca eu imi vad linistit de treaba mea de aici. Acum probabil te intrebi care e treaba mea. Pe asta nu stiu cum sa o zic frumos ca nu cred ca ai ce floricele sa adaugi incat sa sune mai putin nasol traficul de arme.

Fac ochii mari la el si incerc sa spun ceva, insa cuvintele refuza sa imi paraseasca gura.

- Lasa-ma sa termin de vorbit si apoi o sa poti sa pui si intrebari.
Desteptul de Renato, din prostie, mai mult ca sigur, i-a mentionat lui Marco faptul ca tu locuiesti cu mine, iar pentru ca ai ajuns ieri acolo si incercai sa faci conversatie cu Renato ca sa mai afli tu una-alta, pentru ca nu aveai ceva mai bun de facut, nu l-a facut pe Marco decat sa intre la banuieli si sa il anunte pe tata ca e foarte posibil ca cineva din afara sa stie cu ce ne ocupam. Bineinteles ca astazi a luat primul avion ca sa ajunga aici si sa vada cu ochii lui, iar tu, din nou, te-ai gandit ca e o idee buna sa deschizi usa in casa altcuiva. Nu incerc sa dau neaparat vina pe tine, pana la urma eu am gresit cel mai mult in povestea asta cand m-am oferit sa te ajut cu toate ca situatia mea nu imi prea permite sa am astfel de activitati. L-am mintit ca esti logodnica mea si ca tocmai pentru ca stiam ca o sa ia toata familia foc am preferat sa nu spun nimic. Nu stiu cat a crezut, dar avand in vedere ca exista doar doua posibilitati pentru tine in momentul asta, eu zic sa te gandesti bine.
Prima, jucam teatrul asta prost o perioada ca sa ne fie bine amandurora si apoi cand se linistesc toate apele te ajut sa pleci de aici. M-am gandit inclusiv la o suma frumusica de bani pe care sa ti-o ofer, hai sa ii spunem pentru daune morale.
A doua varianta, cineva o sa se ocupe de tine sa dispari, si aici nu ma refer din tara, stii ce zic...hai sa nici nu luam in considerare varianta asta.
Si daca te incanta cu ceva, dar probabil ca nu, si pe mine stau cu ochii tata si restul persoanelor implicate in afacerea asta, deci nici eu nu o duc prea bine. Mi-au blocat aproape toate conturile ca sa fie siguri ca nu incerc sa fug si probabil sunt persoane care o sa ma urmareasca peste tot o perioada.

Ma uit perplexa la el si aproape ca imi vine sa imi dau doua palme ca sa ma trezesc din cosmarul asta. E ca si cum am aterizat intr-un film foarte prost si refuz sa cred ca e adevarat, nu mi se intampla mie asta. In ce Dumnezeu am intrat...si cum ies de aici? Daca ar stii parintii mei in ce situatie sunt cred ca ar innebuni de grija la propriu...

- Si eu ce trebuie sa fac acum?
Il privesc cu neputinta si din tot ce mi-a vorbit pana acum am retinut doar crampeie de idei. Am nevoie de rspunsuri simple.

- Sa faci intocmai cum iti spun eu si o sa fie totul bine. Iar in ceea ce ma priveste, nu ai de ce sa te temi. Imi pare rau ca ai picat cumva la mijloc si o sa incerc sa repar situatia...La sfasitul saptamanii plecam la Palermo pentru 2 saptamani.

Vorbeste atat de calm despre tot incat ma scoate din sarite. Trec usor de la starea de soc si tristete initiala la una de furie, cred ca nu intelege ca viata mea se indreapta, cel putin momentan, intr-o directie total opusa fata de planurile mele, iar acum imi spune ca plecam nu stiu unde.

- De ce mergem acolo? Si eu ce fac cu jobul, cum sa plec pentru 2 saptamani? Daca nu vor fi de acord? Daca pierd oportunitatea asta, eu ce fac?
Vorbesc cu disperare si simt cum imi zvacnesc tamplele. Deja imi imaginez cum o sa las totul in asteptare oentru o perioada si apoi voi fi nevoita sa ma intorc in Romania unde o voi lua de la capat...

- Ana, sincer, in momentul asta ultima ta grija ar trebui sa fie job-ul, avand in vedere ca poti pierde mult mai mult de atat. Dar nu o sa se intample nimic, vorbesti cu Emily, ii spui ca ai o urgenta, eventual lucrezi de acolo daca e neaparat nevoie de tine. Stiu ca e mult de procesat in momentul asta si te inteleg.