Capitolul XV

1.5K 82 13
                                    

- Ana, deschide usa! Vreau sa vorbim!

Tresar cand incepe din nou sa loveasca cu pumnii in usa dormitorului.

- Nu avem ce sa vorbim, tu oricum iei toate deciziile in locul meu! Crede-ma, Raffaele, esti mult mai in siguranta de partea cealalta a usii!
Strig la el si nu imi pasa catusi de putin ca familia lui ma aude. Sa fim seriosi, nici italienii nu sunt cei mai calmi oameni din lume.

Il aud cum ofteaza iritat, iar apoi pasii sai se indeparteaza de camera in care ma aflu.
Barbatul asta este imposibil! Am ajuns in Palermo ieri si mai avem doar 2 zile pana la cununia civila, iar astazi aflu in timpul cinei ca nu ne vom intoarce prea curand in Londra. Aparent planul lui Raffaele de a-l descoperi pe Marco in fata organizatiei a functionat, iar acesta a fost obligat sa se retraga. Odata cu schimbarea asta, Vicenzo, tatal lui Raffaele i-a cerut sa petreaca mai mult timp in Palermo pentru a prelua activitatea lui Marco de aici. Raffaele a fost de acord, insa eu am aflat abia in timpul cinei de asta seara, iar asta ma scoate din sarite. Ar fi putut sa imi spuna macar inainte...nu sa aflu odata cu restul familiei mai ales ca ma implica si pe mine in mod direct toata schimbarea asta de planuri.

In momentul asta problema mea nu e ca am o relatie cu un om care se ocupa cu ceva periculos si complet ilegal ci ca trebuie sa stam aici mai mult timp.
Ma trantesc invinsa pe canapeaua pufoasa si incep sa ma gandesc daca mai sunt sau nu in deplinatatea facultatilor mintale.

Rotesc usor cheia pentru a descuia usa dormitorului in cazul in care Raffaele o sa se intoarca in camera, imi iau un prosop, telefonul si intru in baie. Dau drumul apei sa umple cada, imi aprind o lumanare parfumata si pun muzica. Simt ca am nevoie de putina relaxare dupa seara asta.
Intru in cada cu apa fierbinte si simt cum mi se detensioneaza toti muschii in momentul in care apa imi acopera corpul.
Ma relaxez din ce in ce mai mult si aproape ca sunt pe punctul sa adorm cand usa baii se deschide si il aud pe Raffaele.

- Putem vorbi acum, Ana?

Vine langa mine si isi musca usor buza de jos cand se uita la mine.
Nu mai am vreo retinere in a sta complet goala in fata lui, iar dorinta pe care i-o citesc in privire simt ca imi da oarecum putere asupra lui intr-un mod straniu. Dupa ce am petrecut prima noastra noapte impreuna in urma cu doua saptamani, aproape toate zilele noastre au avut acelasi final. Noi doi adormind goi, extenuati si fericiti.

- Nu acum, te rog...
Ii fac semn sa intre in cada alaturi de mine, iar el zambeste si nu sta mult pe ganduri pana sa isi scoata hainele si sa intre in apa langa mine. Ma ridic usor si il las sa se aseze in spatele meu, iar acum stau sprijinita cu spatele de el si imi las trupul prada mangaierilor sale. Multe din discutiile noastre in contradictoriu din ultima vreme s-au terminat asa, aparent asta fiind punctul in care amandoi cadem de acord.

- Imi pare rau ca a fost asa in seara asta, dar nu te gandi ca am luat de mult timp decizia asta. Inainte de cina am vorbit cu...

- Sssst, hai sa nu vorbim despre asta acum.
Ma intorc inspre el si il sarut in timp ce imi plimb o mana prin parul lui acum usor umed.
Aburul, apa fierbinte si atingerile lui ma ametesc la propriu. In scurt timp incaperea e acaparata de gemetele noastre si de sunetul apei care iese pe langa marginea cazii si se izbeste violent de marmura de pe jos in acelasi ritm cu miscarile trupurilor noastre.

Iesim din cada in care apa ramasa aproape ca s-a racit in totalitate si am un mic soc atunci cand imi dau seama cata apa este pe jos.

Raffaele nu se poate abtine sa ma tachineze, bineinteles. O face cu fiecare ocazie pe care o are.
- Salbatica mica, uite ce ai facut! Fugi si ia repede ceva pe tine ca sa chem pe cineva sa stranga toata apa asta pana nu inundam parterul.

Ma sterg repede cu un prosop si iau pe mine un halat pufos dupa care ies pe terasa unde imi aprind o tigara. Ma asez pe un scaun si privesc gradina frumos luminata. In scurt timp mi se alatura si Raffaele care ia un loc langa mine, ramanand amandoi in liniste pentru cateva minute bune pana cand decid sa pun intrebarile ce au fost amanate mai devreme.

AnaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum