A rockăi sau a nu rockăi

#4 - Nirvana vs Evanescence + Tipuri de rockări

Începem cu Nirvana. Acum ceva timp băieții de la Nirvana au scos Heart-Shaped Box. Mega-hit, etc. Știm cu toții(și dacă nu, nu-mi place să dau vești proaste în general, da cum naiba să nu știi asta și să te numești rocker? Dăfuq.) că legenda pe două picioare Kurt Cobain a murit și o dată cu el a murit și Nirvana. Desigur că marii artiști nu mai știu cum să se întreacă în necrologuri și aprecierii la care bietul Kurt și-ar fii dat ochii peste cap până nu i-ar mai putea pune în poziția normală. Dintre multe astfel de „tributes” aduse trupei am ales o variantă acustică a piesei menționate mai sus, interpretată de superba, uimitoarea, etc. Amy Lee, solista grupului Evanescence.

Kurt are un timbru special, inegalabil și multe alte adjective de genu, dar piesa asta, în varianta de studio e slăbuță. Sau nu printre preferatele mele, oricum. Versurile sunt Cobainistice: pline de mister și suferință dulce. Ca să echilibrăm balanța, judecăm piesa în varianta Unplugged(Live).

Evanescence este o trupă bună, mai ales în comparație cu alte fail-uri de popări care se dau mari rockeri. Singura piesă de-a lor la care am strâmbat din nas a fost „Bring me to life”. Amy a fost briliantă ca întotdeauna, dar partea de rap nu era necesară, dimpotrivă. Cu toate că înțeleg, având în vedere că Linkin Park au scos „In the end”, unde partea de rap își face simțită prezența. Revenind la cover, e o performanță demnă de Amy.

Cu două voci distincte și două trupe diferite, pe care le iubesc în moduri diferite... Și Amy e... Dar Kurt e... Gata, merg cu Amy, e brunetă, are ochii albaștri și atâta-i de perfectă! Da, ăsta e argumentul meu, nu judecați, e tare greu să alegi între două trupe bune.

A doua parte „serioasă” e despre tipurile de rockeri. Nu o să-i caracterizez după comportament, ci după felul de rock pe care îl ascultă:

1) Metaliștii - Încep cu ei pentru că sunt mult prea tari. La propriu și la figurat. Cu cât genul de metal pe care îl ascultă este mai violent, cu atât ei sunt mai interesanți. Nu sugerez că ar fi violenți, dar mi s-a părut mereu că sunt mai aroganți în privința acceptării altor rockeri. Adică, te acceptă ușor dacă asculți metal sau hard rock, poate și punk, dar nu am văzut să aibă pokemonii pe lângă ei.

Pentru metaliști: Sunteți mișto, stați la fel de metal întotdeauna.

2) Roackerii „autentici” - Ăștia țin cel mai mult la aparențe. Adică să intri perfect în tiparul urâtului de societate. Ăștia sunt pur și simplu enervanți și au tendința să te îndrume prea mult spre genul lor preferat de muzică. Dintre toate felurile de rockeri, ei sunt „oile noastre negre”, cei mai puțin îndrăgiți. Și mă simt prost fiindcă și eu mai am momente de astea, dar am învățat că toleranța ne unește cel mai mult ca sub-cultură.

Pentru roackerii „autentici”: Fraților, e bine să aveți o opnie despre muzica „bună”, dar nu o băgați tuturor pe gât.

3) Pokemonii - „Pokemon” e o insultă folosită în general de roackerii „autentici” pentru cei care ascultă muzică rock de radio(BVB, SWS, BB - abrevieri, mi-e lene să sciu tot. Vă spun în comentarii numele întreg dacă sunteți pokemoni). Mulți rockeri/metaliști o consideră muzică proastă sau popări care vor să-și de-a aere de mari roackeri(sau rockalari, după caz). Eu sunt de acord cu majoritatea, dar nu o să mă apuc să-ți dau în cap și să-ți bag Led Zeppelin pe gât. Cel mai probabil o să mă uit cu subînțeles și o să te bat pe umăr spunându-ți: „Pokemonule!”, cât mai afectiv cu putință.

Pentru pokemonii: Nu vă supărați când sunteți numiți așa, nici bunicu-miu nu mă mai scoate din „pokemon” de când fredonez Cargo sau Pheonix prin casă.  Încercați totuși și alte genuri ale rock-ului și vedeți dacă vă plac. Dacă nu, ascultați ce vreți, dar nu încercați să vă luați la vorbă cu alți roackeri mai selectiști.
4)Rocalari(rocker+cocalar). Adică poseri, care au auzit de trei trupe și își dau uneori aere de roackeri autentici. Adică, dacă vrei să fi „demn” de titlul de rocker ar trebui să ai și cunoștințe minime în domeniu. Nu zic să asculți toate trupele create până acum sau să faci Conservatorul, dar măcar să știi trei subgenuri bine, nu Cargo, Metallica și Nirvana, fiindcă le-ai văzut pe tricouri și ai vrut și tu tricou de la „firma” Nirvana sau mai știu eu ce aberații.

Pentru rockalari(vă rog spuneți-mi că sunteți o specie pe cale de dispariție!): Stați liniștiți, băgați niște Cannibal Corpse sau Arch Enemy până vi-se acrește de rock și nu uitați: Guță și Salam încă mai au nevoie de oameni care să dea banii pe manele, vă puteți întoarce pe minunatul tărâm al inculturii, înjuratului, lipsei de respect și cel mai bine: vă eliberați de toate cunoștiințele de gramatică! Primii 10 primesc și dedicație (la o manea, logic)!

Sper că nu se observă că am intrat în capitole nițel mai lejere, dar promit că după simulări (asta ar fi miercuri, 25.02) vă aduc chestii mai serioase, gen „Viitorul rockului în România”.

Îmi pare rău, recunosc că am uitat să postez ieri, chiar voiam să mă țin de program. Oricum văd că ne-am mai înmulțit, acum suntem pe locul #35 la Non Ficțiune. Mulțam fain celor care citesc, voi încerca să aduc idei cât mai interesante. Dacă aveți vreo sugestie, ne-a dat statul și o secțiune de comentarii.