F8

VI

SEBASTIAN

E devreme si pot sa spun ca am inceput ziua "bine". Ma cert deja cu ai mei si as vrea sa fiu altundeva in acest moment.

-Vreau sa fii dragut cu bodyguardul tau, atata tot Sebastian. Nu iti cerem lumea intreaga dragule, spune mama serioasa.

-Si eu va spun mama ca nu va promit nimic. Depinde de aceasta persoana comportamentul meu. Ma intreb daca e constient de ce munca a ales. O sa cedeze in mai putin de o saptamana, zic eu fericit.

-Da domnule, sunt foarte constienta de munca mea si sunt mandra ca am ales acest domeniu...si cu tot respectul, comportamentul dumneavoastra depinde de celelalte persoane? Ma gandeam ca sunteti mai original, spune o voce aproape cunoscuta.

-Deja imi place noul tau bodyguard, spune tata razand.

Ma intorc cu fata spre persoana respectiva, si raman socat de ceea ce vad.

-Tu??? spun eu si Ava in cor.

-Voi doi va cunoasteti, intreaba uimiti parintii mei in cor.

-Mama, tata, ea este persoana despre care v-am povestit. Este domnisoara ce am salvat-o de inchisoare, spun eu pe un ton sarcastic.

-Eram sigura ca o sa imi reprosezi asta. Stii ce? De aceea am cerut ajutorul lui Matt si nu tie, se vede din departare ce fel de persoana esti, spune Ava nervoasa. Ah, apropo, nu vreau nici macar sa lucrez cu o persoana oribila ca tine, demisionez.

-Poftim? Ce stii tu despre mine, intreb eu nervos, ridicand vocea.

-Stiu mai multe decat iti imaginezi, domnule. Si plus de asta, ceea ce eu cred, tu imi demonstrezi, deci acum nu mai am dubii. Stiu cu siguranta cine esti, spune Ava serioasa. Si cu tot respectul domnul si doamna Malik, sunteti siguri ca nu l-ati adoptat? Nu pare a fi fiul dumneavoastra, chiar mi-e greu sa cred, nu aveti nici o asemanare.

-Ok, asta e prea mult, spun eu furios, si indreptandu-ma spre Ava.

O apuc de brat si o trag spre usa, sa o dau afara dar am uitat seara din club se pare. Imi apuca mana, si se rasuceste, bratul meu ajungand la spate, cazand in genunchi, din cauza durerii.

-Nimeni nu ma atinge fara permisiunea mea, ai inteles domnule Sebastian?

-Ok voi doi, trebuie sa va calmati imediat, spune mama cu o voce ridicata.

Ava imi da drumul la brat, iar eu ma ridic, uitandu-ma uimit la parintii mei. Cum de inca nu au dat-o afara?

-Sebastian, cere scuze imediat de la Ava. Ai fost foarte nepoliticos, spune mama serioasa.

-Poftim, intreb eu uimit. Ea ar trebui sa isi ceara scuze pentru ceea ce a spus si a facut.

-Nu am nevoie de scuzele tale false, taie Ava.

-Nici eu de ale tale, spun eu serios.

-Nici nu aveam de gand sa iti cer scuze, spune Ava cu o privire rece.

SAH MAT. Nestiind ce sa-i raspund, ma uit la parintii mei, implorand cu ochii sa intervina in apararea mea, dar ce-i drept am meritat tot ceea ce am spus si am facut Avei. Mi-am iesit din minti, cum am putut sa o dau afara din casa ca pe o carpa? Serios, e prima data cand se intampla asa ceva, fata asta are efecte necunoscute asupra mea.

-Domnul si doamna Malik, imi cer scuze fata de voi pentru acest incident neplacut, dar nu am de gand sa lucrez pentru fiul dumneavoastra. O sa platesc tot ceea ce am incalcat in contract, dar nu am vreau sa mai raman un minut cu aceasta persoana, spune Ava, uitandu-se la mine aproape dezgustata. O zi buna!

Vazand ca usor usor se apropie de usa, nestiind ce sa fac, decid sa inrautatesc situatia. E ceea ce stiu sa fac cel mai bine.

-Mama, tata, ce v-am spus? O sa cedeze imediat. Nu e in stare sa isi faca bine treaba, nu e in stare sa fie profesionala si nu e in stare sa imi faca fata. Nu ati reusit sa gasiti pe cineva mai bun de atat? Chiar m-ati dezamagit...si eu care credeam ca data asta o sa fie cu noroc. Imi pare rau pentru voi, dar am castigat pariul, spun eu razand.