SEBASTIAN
Dupa ce Ava a urcat sus, dau sa ma duc dupa ea dar Jocelyn ma opreste.
-Stiu ca vrei sa fii langa ea in acest moment, dar acorda-i putin timp.
-O sa fie bine de una singura, dupa tot ce s-a intamplat in seara asta?
-Nu, dar acorda-i doar putin timp.
-Bine, am incredere in tine. Poate pana atunci vrei sa imi spui ce se intampla?
Jocelyn ezita, dar adauga:
-Iti aduci aminte ce am vorbit la spital? Aia e doar o parte a povestii... mi-as dori sa iti spun mai multe, dar vreau sa afli de la Ava. Vreau ca fata mea sa prinda incredere in tine, sa aiba la fel de multa cat am eu sa iti spuna. Vreau sa se deschida in fata ta pentru ca este sigura ca o sa fie oricum in siguranta langa tine. Vreau sa iti spuna ea, pentru ca o sa fie sigura ca trecutul ei nu o sa va afecteze in nici un mod viitorul.
-Inteleg si o sa ii arat in orice mod ca poate avea incredere maxima in mine. Doar o singura intrebare, atacul de panica de mai inainte, are legatura cu trecutul?
-In mare parte da, pentru ca trecutul i-a lasat atatea traume, incat e in alerta 365 din 365. Dar nu, nu a fost trecutul in primis, ce i-a provocat atacul de panica.
Imi aduc aminte de noaptea din spital, cand Jocelyn mi-a povestit in mare parte viata lor si acuma nu fac decat sa ma gandesc la durerea Avei. Ma doare si pe mine, sunt atat de ingrijorat incat nu stiu cum o sa fac, dar o s-o fac sa aiba incredere in mine sa-mi spuna tot, altfel pot sa stiu cum sa o ajut. Si o sa-i fac pe toti cei responsabili de suferinta ei, sa cada, unul cate unul, chiar daca ar fi ultimul lucru pe care il fac in viata asta.
-Am fost asa de preocupata de Ava, incat m-am lasat coplesita de sentimente. Nu e primul atac, Ava a avut foarte multe, mai ales dupa ce am reusit sa plecam de la tatal ei. Si inca de la primele, nu stiam ce sa fac, ma pierdeam mereu. Isi revenea mereu singura, eu doar stateam langa ea si in acele momente voiam doar sa ii pot lua durerea, dar nu s-a putut. Tu ai fost mai calm si ai stiut ce sa faci. Cum ai reusit?
-Am o verisoara care de mica a fost implicata intr-un accident de masina. A avut cateva episoade de atacuri de panica, si medicul le-a spus familiei cum sa se comporte. Eu eram prea mic sa ma bag in discutia adultilor asa ca am tras cu urechea. Pana ce a primit ajutorul psihologului a durat, pentru ca i-a fost frica, nu reusea sa stea mai mult de 5 minute in cabinet pana ce incepea sa urle si sa planga in hohote. Doua luni a a avut atacuri mai mereu, pana ce am convins-o sa mearga la psiholog. Am facut un pact cu ea, si am participat la 3 sedute cu ea, dupa ce s-a convins ca nu e nici un pericol, a facut terapie, pana ce a trecut peste. Acuma e in regula.
-Inteleg... ma bucur ca de data asta a fost cineva care sa-i ia durerea. Ai reusit sa faci ce n-am facut eu in toti acesti ani, adauga Jocelyn cu voce trista.
-Jocelyn, adaug imbratisand-o, tu ai fost acolo cu ea de fiecare data, asta conteaza mult. Si nu, nu i-am luat durerea, am facut-o sa se concentreze pe altceva. Practic am mai amanat sa vina deodata. Cand o sa se acumuleze pana ce nu mai poate duce, atunci trebuie sa fiu in stare sa i-o iau.
-Cred ca e cazul sa urci la ea, daca nu ai de gand sa pleci. Sper sa fie destul de curajoasa sa aiba incredere si sa-ti spuna, macar putin, adauga plina de speranta.
O pup pe Jocelyn pe obraz cum fac si cu mama, vreau sa-i dau si ei aceasta siguranta. Are nevoie. Ma pregatesc sa urc, cand se aude soneria. E prea tarziu asa ca ma duc eu sa vad cine e.
-Buna seara domnule. Ce ati cerut.
-Ah... da. Multumesc Javier. Am uitat complet. Noapte buna, adaug politicos, si inchid usa. Uitasem complet de Javier. Ma trezisem cu putin timp inainte sa o aud pe Jocelyn spunandu-i Avei ca totul o sa fie bine, si cand am vazut cat e ceasul, i-am dat mesaj unuia dintre soferi sa-mi aduca niste haine de schimb. Am decis sa cobor cand Jocelyn repeta aceeasi propozitie si am simtit ca ceva e in neregula. Sunt mandru ca m-am lasat ghidat de simtul meu. Nu ma tradeaza niciodata. Cand intru inapoi, Jocelyn nu mai era in bucatarie, asa ca decid sa sting lumina si sa urc sus in camera Avei. Am stat aproape 20 de minute jos, vorbind cu Jocelyn, asa ca ii mai acord Avei inca pe atata si vad ca nu iese din baie, si intr-un final, batand la usa, adaug:
CITEȘTI
F8
RomanceAva Rey poate intra cu ușurință în categoria "femei puternice si periculoase". Ea este frumoasa, inteligentă și independenta. A muncit din greu sa aibă o viață mai bună, la doar 23 de ani are tot ce și-a dorit si singurele persoane în care are încre...
