F8

XXVII

SEBASTIAN

O vad cu tipul ala iar. Se imbratiseaza, chiar o pupa pe frunte. Simt ca iau foc, dar ma linistesc rapid cand realizez ca e teafara. Cand mi-am dat seama ca nu mai e, am inceput sa o caut ca un disperat, imaginandu-mi tot raul posibil. Nu e in afara pericolului, inca are un pret pe capul ei, dar singurul care realizeaza asta, aparent sunt doar eu. Raman si eu surprins de gestul meu de mai inainte, dar nu o fac ca sa dovedesc ceva, pur si simplu ma simt usurat ca e nevatamata. Vreau sa o strang in brate, sa imi simta bataile inimii, si sa-i spun cat de preocupat am fost pana ce am gasit-o. O simt incordata, dar cu toate astea nu isi retrage mana. E un simplu gest, si totusi are un impact asa de mare. Ma face fericit. Robert se uita la mine ca la un dobitoc, dar dupa aia imi zambeste. Pentru un moment, as vrea sa-i sparg fata. E a doua oara cand il vad asa de aproape de fata mea, si asta ma face sa ma simt tradat, pentru ca Ava ii permite, mie nu. Ies din gandurile mele cand vad o fata super cunoscuta care il i-a de brat pe Rocky asta. Ma uit confuz la amandoi, dupa care la Ava. Asta tocmai ce mi-a pupat fata, (o spun de parca ar fi deja a mea). Dar ce frumos suna cand spun "fata mea". Ok Sebastian, concentreaza-te. 

-Sebastian, sigur iti amintesti de Robert. 

Ah da, Robert. Da nici Rocky nu-i rau. Iar deviezi de la subiect Sebastian. Ramai concentrat pe situatie. 

-Ea este Alexandra.

Alexandra imi intinde mana, ma uit la Ava, dupa care ii raspund salutului.

-Imi pare bine de cunostinta, sunt viitoarea sotie a lui Robert. 

Sotie? M-am stresat degeaba tot timpiul asta? Trebuie sa lucrez la gelozia mea. Ma face sa devin cu totul o alta persoana. 

-Ce-ti mai place sa folosesti acel cuvant, spune razand Ava. 

-Stim amandoua de cat timp l-am asteptat, acum ca a venit, o sa fac lumea intreaga sa stie. 

Il saruta rapid pe gura dupa care ii spune lui Robert:

-Deci el e acel Sebastian. 

Acel Sebastian? Mai este altul? Despre ce vorbesc astia doi? Ce stiu? 

-Ok, voi doi porumbei. Sa terminati cu toate dulcegariile astea, deja mi se face rau. O sa ne vedem in week-end ok? Vorbim mai tarziu, adauga imbratisandu-si prietenii si luandu-si la revedere. 

Inainte sa plecam Alexandra adauga:

-Ce-ar fi sa ne vedem cu totii la casa veche? Putem petrece tot week-end-ul acolo, departe de aglomeratia asta. Sebastian, ne-ar face placere sa te avem cu noi. Oh Ava, spune si fetelor. Asa avem sansa sa discutam despre nunta. Si sa-si aduca si cavalerii, am inteles ca au deja, adauga zambindu-mi. 

Ma uit la ea surprins, si ma intreb de ce fetele astea stiu deja totul. Ava ma trage spre ea, si ne intoarcem inapoi inca tinandu-ne de mana. Realizam cand usile liftului se deschid si persoanele de acolo se uita cand la mine cand la ea. Imi da rapid drumul la minesi ma uit cu o privire ucisaga la angajatii mei. Fiecare se intoarce la treaba lor, iar eu cu Ava urcam sus in birou. 

-Ce a fost asta?

-Asta ce?

-Atitudinea de mai inainte.

-Despre ce atitudine vorbesi?

-Tocmai ti-ai marcat teritoriul. 

Opresc liftul si ma uit serios la ea. 

-Chiar crezi ca despre asta a fost vorba?

-Este o explicatie mai buna?

-Wow, nu-mi vine sa cred. Nu ai inteles nimic pana acum. Si din cate imi demostrezi, nici nu vrei s-o faci.