F8

V

AVA

Dupa ce am terminat de mancat, mama pregateste cafeaua iar eu ma asez pe canapea, departe de Sebastian. Dupa ce toarna cafea in 2 cesti, ea intreaba pe Sebastian cu ce se ocupa.

-Ma ocup de gestionarea hotelurilor, momentan mi-am luat o mica vacanta, raspunde zambind Sebastian.

-Trebuie sa fie ceva foarte interesant, raspunde curioasa mama.

-Calatoresc foarte mult, ceea ce am adorat mereu. E placut dar si stresant totodata. Multe hartii de completat, multe calcule de facut si trebuie o memorie buna. Ajuta mult in gestionarea problemelor ce apar.

Auzi la el, e stresat baiatul. Cred ca se vaicareste cam mult. Oricine ar putea sa completeze niste hartii si sa faca niste calcule. Ce e asa greu? Ma trezesc din lumea mea cand aud soneria telefonului.

-E important, va rog sa ma scuzati, spun eu serioasa.

Ce e drept nu ma scuz cu nimeni cand trebuie sa raspund la telefon, dar nu voiam sa o aud dupa pe mama cu celebra ei fraza "Bunele maniere intotdeauna atrag persoane inteligente." Nu vreau sa atrag pe nimeni, dar am un oaspete in casa mea. Am zis sa par draguta, desi nu sunt.

-Domnule, sunt probleme?

-Nu, dar vreau sa fii la firma in cel mai scurt timp posibil. Avem de discutat cateva lucruri importante, spune pe un ton serios seful meu.

-O sa ajung imediat domnule.

Inchid telefonul si ma duc in bucatarie. Mama se uita la mine si a inteles deja ca trebuie sa plec, deci decid sa fiu draguta pana la final.

-Imi pare rau, dar e urgent. Trebuie sa plec. Sebastian, iti multumesc din nou pentru tot ajutorul acordat si multumesc din nou si prietenilor tai. Nu stiu cum pot sa ma revansez fata de voi, spun incercand sa par preocupata.

Doamne, fa ca circul asta sa se termine cat mai repede. Deja m-am plictisit sa recit. Nu am vrut ca tipul asta sa ma ajute, nici sa ma aduca acasa, nici sa ramana la pranz la mine. Nu stiu de ce, dar am ceva impotriva lui. Se citeste pe fata lui ca e afemeiat si din ceea ce imi aduc aminte, a ramas dezamagit cand nu am recunoscut cine e cand mi-a spus numele lui la club, ceea ce ma face sa inteleg ca numele il ajuta foarte mult in cuceririle lui. Nu as vrea sa am de-a face cu o asemenea persoana. Da, ii multumesc pentru ajutor, dar sper sa nu ne mai revedem.

-Stai linistita, ne face placere ca am putut da o mana de ajutor. O sa plec si eu, mama e ingrijorata. Multumesc foarte mult doamna Jocelyn pentru pranz, a fost delicios, spune Sebastian zambind.

-Spune-mi Jocelyn, si nu ai pentru ce, te mai asteptam pe la noi, spune mama serioasa.

Cand aud ultima fraza, ma uit la mama cu o privire sinucigasa. Doamne, nu-mi vine sa cred ca a zis asta, stie cat de mult urasc sa stau cu strainii, trebuie sa recit mereu.

-Sa imi dai numarul de telefon, asa te pot invita la noi mai des, spune mama zambind.

Stai, ce? Chiar are intentie sa il cheme acasa mai des? Sper ca joaca teatru, altfel ma asigur ca nu o sa mai locuiesc in casa asta.

-Si aici ai numarul de telefon al meu si al Avei. Daca ai nevoie de ceva, nu ezita sa suni, spune serioasa.

Tocmai ti-ai creat propriul infern Ava Rey. Nu inteleg ce vede mama in tipul asta de i-a dat pana si numarul meu de telefon, al ei era suficient. Si asa nu imi place de el, ce incearca mama sa faca? Ii ofer lui Sebastian un zambet cat mai prietenos posibil, desi doresc sa il omor, si ma pregatesc sa ies din bucatarie.

-Desigur doamna Jocelyn, multumesc inca o data pentru pranz. La revedere, sa aveti o zi buna. La revedere Ava, spune Sebastian cu un zambet larg pana la urechi.

-Pa, zic eu scurt, si inchid usa dupa el.

-Ai fost nepoliticoasa, spune mama.

-De fapt, tu ce incerci sa faci mama? Ai facut schimb de numere si nici nu il cunosti, si plus de asta i-ai dat si numarul meu de telefon. De ce? Stii ca nu imi place acest lucru. Daca mi-ar fi placut de el si aveam incredere, i-as fi dat personal numarul de telefon, spun eu nervoasa.

-Daca nu era pentru el si prietenii lui, erai la sectie si acuma.

-Si acuma ce vrei, sa cad la picioarele lui? Nu erau obligati sa vina, desi la final le-am multumit tuturor. Cred ca e destul, spun eu tipand si iesind din bucatarie.

Nu imi place sa decida pentru mine. Am facut cat am putut, am multumit tuturor si am fost sincera cand am facut-o. Nu o sa uit niciodata ajutorul lor, dar nu pot nici sa ma prefac ca sunt prietena cu ei doar pentru ca m-au ajutat. Acuma fiecare sa isi vada de drum. Ma schimb imediat, ma urc in masina si ma duc la firma.

-Buna ziua Ava, intra te rog, spune Rodrigo.

-Buna ziua domnule. Ce s-a intamplat, intreb eu serioasa.

-Nu e nimic grav, stai linistita. Sper ca ai citit dosarul despre persoana pe care ai sa o protejezi.

Am si uitat de dosar. Habar nu am despre cine e vorba, e prima oara cand mi se intampla asta. De obicei ma informez imediat despre cine o sa protejez. Chiar nu am avut timp.

-Desigur domnule, mai trebuie sa stiu ceva in afara de ceea ce este scris in dosar?

-Am vorbit cu tatal baiatului, un prieten bun de al meu, si mi-a spus ca nu o sa fie usor sa lucrezi cu fiul lui. Este o persoana care nu are incredere in ceilalti, deci o sa trebuiasca ceva timp sa construiti un raport bazat pe incredere. Trebuie sa fii mereu cu ochii pe el, deoarece face totul de capul lui, si e posibil sa plece singur pe furis. O sa incerce sa te faca sa cedezi imediat, pentru ca nu vrea si nu ii place sa aiba bodyguarzi, de aceea te-am ales pe tine. Am incredere si stiu ca nu o sa cedezi, si daca te cunosc bine, o sa il faci pe baiat sa isi schimbe parerea despre bodyguarzi. Stiu asta, pentru ca esti cea mai buna. Asta este tot. O sa iti trimit adresa maine dimineata, la ora 8 sa fii acolo. Stiu ca e devreme, dar o sa va puneti de acord voi pentru orariu si pentru unde o sa locuiesti. Bafta si ne auzim maine.

-O sa fac tot ce pot domnule, va informez imediat ce termin maine. O zi buna.

Ies din biroul sefului meu si ma hotarasc sa fac putin shopping, dupa care odata ajunsa acasa, ma pregatesc fizic si psihic pentru maine. Nu stiu de ce, dar cred ca am multe in comun cu baiatul ce urmeaza sa il protejez. Cand mi-a spus Rodrigo despre el, am simtit ca si cum ar vorbi despre mine...cine stie ce a patit baiatul, de nu are incredere in ceilalti.

-Ava, vreau sa iti cer scuze pentru ce am facut. Eram doar ingrijorata pentru tine, si sa fiu sincera, chiar imi place de baiatul asta, spune mama cu o fata trista. Am observat ca nu iti place de el si te-am fortat sa fii draguta cu el. Vreau ca de acum incolo, sa fii tu insuti cu oricine, nu ne pasa de parerea altora, asa-i? Cine vrea sa stea in preajma ta, sa te accepte asa cum esti, pentru ca am crescut o fiica extraordinara.

-Stai linistita mama, a trecut. Si eu vreau sa iti cer scuze pentru ca am ridicat vocea. Si cred ca pot sta linistita, sunt sigura ca Sebastian nu o sa ma sune, spun eu razand.

Urc in camera mea si aranjez hainele ce le-am cumparat in dulap. Dupa ce termin incep sa caut dosarul de la firma, dar nu e de gasit. Sunt sigura ca l-a pus mama pe undeva, dupa ce a facut curat in camera ieri, de moment ce eu nu am avut timp. Cobor in bucatarie.

-Mama, era un dosar ce l-am lasat pe masuta din camera. Stii ceva de el?

-Cred ca l-am aruncat, era ceva important?

Adio sansa de a-mi cunoaste "clientul". O sa par slaba in fata lui si o sa creada ca nu stiu sa imi fac bine treaba. Ma intreb uneori, de ce mi se intampla toate mie?

-Era dosarul trimis de la firma in legatura cu clientul meu, dar nu face nimic, o sa il cunosc mai bine de persoana, spun eu facand un zambet fortat.

-Scuze draga mea, nu am stiut. In curand o sa pregatesc cina, vin fetele la noi in seara asta?

-Nu mama, suntem doar noi doua. Fetele o sa vina maine.

-Bine draga mea.

Ma duc sa imi fac baie si dupa ce mananc, ma pun sa dorm. Maine o sa am o zi incarcata.