Capitolul 15

70 4 0
                                    

-Cam așa. Să spunem doar că avem o prietenie mai ciudată.

Storm se înecă cu cola din pahar,(pe care l-a primit cu forța de la Alex ceva mai devreme) dar nimeni nu prea i-a atras atenția.

"De unde până unde avem noi doi o prietenie? Și încă una mai ciudată? Eu clar nu-l consider prietenul meu. Oare el mă consideră prietena lui?"

Se înjură singură și își trase o palmă în gînd. "Prostii! Prostii și numai prostii gîndesc! Parcă am 5 ani! Aerul ăsta numi face bine."
Așa că în doi timpi și trei mișcări se întoarse pe călcâie și ieși afară în liniștea serii.

Se rezemă de unul dintre pereți galeriei și ridică ușor capul în sus, eliberînd tot aerul greoi ce i să acumul în piept. Aparent, să fii înconjurată de atîția oameni la un loc pare a fi mai greu decît se aștepta ea. Îi crează un discomfort la stomac.

Tresări cînd simți o prezența lîngă ea, și întoarse capul imediat, să observe o siluetă de statură medie cu o țigară în bot.

-Nici ție nu prea îți place gălăgia, așa-i?

Față își îngustă ochii, și-l recunoscu ca fiind băiatul ăla brunet. Zero parcă, nu?

Așa că, după încă 2 minute în care el își fuma liniștit țigara și ea îl analiză în voie, i-a răspuns:

-Nu prea. Dar îmi place să îmi petrec timpul cu Sevy.

Băiatul aprobă din cap, și își continuă în liniște țigară. Dacă nu ar fi fost la distanță atît de mare probabil că ar fi făcut atac de panică. Țigările o înspăimântă. Și ca să își ia gîndul de la asta, îl întrebă:

-Dar tu?

-Dar eu, ce?

-Ce faci aici? E clar că nu îți arde de artă și critici înfumurați.

Baiatul zimbi in coltul gurii, strivi chistocul cu adidasul, si apoi isi lua o alta tigara din pachet. Abia apoi se gindi sa ii raspunda:

-Este o seara importanta pentru Eva, si suntem toti aici sa o sustinem.

Storm se astepta la raspunsul asta, doar la mai auzit si de le Mihai ceva o ora mai devreme.

-Si mai este si, ea...

Bruneta se incrunta si-si intoarse capul spre el sai vada expresia fetei mai bine.

-Ea, fiind?

Liniste. Zero ofta. Lui Storm i se paru ca era confuz, si trist, si satul pina peste cap de seara asta.

-Emily, sopti el.

Bruneta statu o clipa pe ginduri sa isi aduca aminte de a doua blonda din grup, care tot fugea de Zero cind acesta se apropia la nici 2 centimetri de ea.

-Vati desparatit? Incerca ea sa ghiceasca.

-Nu.

-Vati certat? Mai incerca ea odata

-Nu.

-Si atunci?

Zero dadu din umeri si facu citeva cerculete de fum in aer. Asta a fascinato pe Storm, si ia distras putin atentia de la discutie. Fapt pentru care, aproape ca a tresarit cind el a spus mihnit:

-Macar de am fi fost vreodata impreuna.

Fata se uita din nou la el confuza, si de data asta si el se uita la ea, si ambii taceau. Dar nu era o tacere de aceia stinjenitoare, era de parca se cunosteau de o viata. Era o liniste placuta.

Storm isi ridica din nou capul in sus, spre stele, si ii facu si lui semn sa se uite la ele.

Au stat asa ce au stat, si Storm la intrebat nedumerita:

Dragostea e o Poveste VecheUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum