𝐋𝐈𝐂𝐄𝐔𝐋 𝐃𝐄 𝐁𝐀𝐈𝐄𝐓𝐈[✔︎]

CAPITOLUL 2

— JUNGKOOK —

— Jungkook...ai cam exagerat. L-ai speriat pe bietul Kyong.

Mă uit către ușa deschisă larg cea ce ma făcuse să stau puțin pe gânduri.  Poate că într-adevăr am exagerat. Nu trebuia să fac gluma aia proastă. Sau cel puțin, nu de acum, probabil, poate mai târziu....

Aish ce fraier sunt.

Fără să îi vorbesc lui Taehyung, fug imediat după Kyong vrând să îmi îndrept greșeala. Dar totuși tot îmi părea ceva ciudat la tipul ăsta. Iar dacă voiam să aflu ce doresc trebuia să mă dau bine pe lângă el.

Încă de când îl văzusem mi se păruse ca arătată ciudat.

Trecând peste, ies din cămin și îl observ stând pe o bancă alături. Oftez si mă apropii de el, așezându mă și eu pe bancă la o distanță destul de maricica. Norocul meu, că eram un bun lingușitor.

— Iar ai venit să faci glume prostești? Murmură fara sa se uite la mine. Dacă da, atunci te invit să pleci. O sa vorbesc și cu directorul să ma mute din camera voastră. Nu pot sta cu voi în nici un caz.

De data asta izbucnesc în râs auzind spusele lui. Credea că dacă pleacă de lângă noi, va găsi colegi mai ,, primitori"? Cât de mult se însă acest băiețel.

— Hmm...și crezi că vei găsi colegi mai buni?

— Cu siguranță.

— Crezi prost.

— Cum așa?

Aria sa vizuală intrase în contact cu a mea de această dată cea ce ma făcuse să mă blochez puțin. Fuck...de unde naiba și-a cumpărat aceea pereche de ochii negri?

Ce dracu Jeon Jungkook, nu ești gay.

Scutur puțin din cap alungând orice gând prostesc răspunzând:

— Majoritatea celor din cămin îți zic de pe acum. Sunt gay și se fut intre ei chiar. De aceea directorul, după ora zece seara mai trimite ceva paznici să patruleze pe hol.

Da pula. Aia de abia așteaptă să scape de aici să meargă la curve.

Evident că era o minciună. Dar trebuia să fac cumva că tipul să rămână în camera mea și a lui Tae să nu plece. Oricum ăla era cam pămpălău și nu prea îi pasă dar mna, avantajul meu.

Ochii săi se măriseră instant cea ce ma făcea să mă simt mai ceva ca cel cu coarne când era atât de credul. Asta cu siguranță va ușura mult mai mult lucrurile.

— V-Vorbesti serios? Tipi de aici chiar fac asta? Ew...atunci mă bucur că am picat cu tine si celălalt și nu cu niște gay în călduri.

Ai picat mult mai rău, îți zic eu.

Rânjesc pe sub mustăți și continui să vorbesc cu el pentru a-mi ,,cere scuze" pentru întâmplarea de mai devreme plus alte dulcegării.

[...]

PESTE O SĂPTĂMÂNĂ...

Cât timp Kyong era la bucătărie pentru că într-adevăr se părea că știe să gătească foarte bine caci mirosul se simțea din camera, eu eram cu Taehyung încercând să îi explic și lui situația. Asta încercam să fac de o săptămână în coace.

Da pe dracu. Taehyung al meu parcă se gândea la unicorni care trag cu laser.
Băiat cu capul în nori ca asta nu am mai văzut în cei 17 ani de viață ai mei...

— Pământul către Kim Taehyung. Flutur mana prin fața sa, căci se uita într-un punct fix. Te-au furat extratereștri sau..?

— Frumos...

Îl aud cum șoptește. Doamne ia-ma. Ce naiba are ăsta?

— Frumos, ce e frumos? Taehyung, ce dracu ai mâncat șobolani sau ce? Ți-am zis sa nu faci asta până nu aduc eu ramen de la magazin.

— Du-te dracu cu șobolani tăi. Cine ar manca așa ceva? Ew.

Încep să râd la ce fața făcuse însă mă opresc când mă împinse din pat pe jos. Auch, asta chiar duruse.

— Dar atunci ce naiba e frumos? Colțul peretelui sau?

— Nu...începuse să rostească, lăsându-si privirea ușor, ușor în jos. E altceva...

— Tu sigur ai mâncat șobolani. Taehyung, știu că viața la cămin e-

— Să te futa șobolani.

Cu astea fiind spuse, se dăduse jos din pat și plecă la bucătărie lăsându-ma pe mine mai confuz ca niciodată. Ăsta avea ceva. Ori se referea la perete ca e frumos ori la...

— Să mori tu Kim Taehyung ca îți place de Kyong. Nici o săptămână nu a trecut bă! Atât de tare te-a lovit dragostea?

Strig după el începând să râd din nou mai ca muream pe acolo de râs. Oh doamne. Atât de fraier să fie Tae sau el doar face pe prostul?

În cazul său, cu siguranță merg ambele variante.

— AUTOR —

Taehyung se furișase ușor în spatele ,,lui" Kyong care ascultă muzică la căști în timp ce amesteca in mâncare. Făcea una din rețetele pe care le învățase de la bunica ei, și se putea mândri cu asta.

În comparație cu sora ei care probabil ( cu siguranță ) ar muri de foame daca ar fi cazul să stea singura.

Cu astea fiind spuse...Tae se gândise să îi facă o mică farsă fetei astfel încât își puse dintr-o dată mâinile pe talia ei subțire ce era acoperită de un hanorac, cea ce o făcuse pe fata sa țipe din cauza sperieturi încât aproape dăduse jos mâncarea de pe foc.

— Taehyung!! M-ai speriat!

Își puse inima în dreptul inimii încercând să își calmeze bătăile inimii. Totuși Taehyung privea puțin uimit către ea. Niciodată nu îl auzise pe Kyong țipând dar...

Țipătul sau seamănă cu al unei fete...