Personaje: Irina și Daniel
-Doresc să împrumut asta, spuse un tip îmbrăcat într-o cămașă, cu mânecile suflecate până la cot, aruncând carte pe tejghea.
-Desigur, spuse Irina, abținându-se să nu facă vreo remarcă. Aveți legitimație?
-Din fericire nu.
-Atunci nu înțeleg de ce mai vreți să împrumutați o carte, spuse ea vizibil deranjată de atitudinea lui.
-Dacă aș sta să dau explicații fiecărui vânzător...
-Ieșiți afară, îl întrerup-se ea.
-Poftim? întrebase el surprins de atitudinea ei.
-Am spus să ieșiți afară.
Daniel plecă nervos și pregătit să o facă să sufere. Era acel gen de bărbat care suferea de superioritate și aroganță.
A doua zi, imediat dupa ce Irina deschise biblioteca, Daniel își făcuse apariția.
-Bună ziua, spuse ea politicoasă, încercând să fie nepăsătoare cu privire la ceea ce fusese ieri.
-Bună. Două lucruri. Primul, această bibliotecă va dispărea, doi nu mai lucrezi aici.
-Poftim? întrebase ea vizibil șocată
-Am devenit proprietarul acestui spațiu. Doar nu credeai că voi rămâne nepăsător cu privire la atitudinea ta de ieri.
-Dar nu puteți închide biblioteca! exclamase nervoasă. E nedrept ca să le luați acest drept oamenilor.
-Câți oameni mai citesc azi?
-Mulți, doar că nu au o atitudine arogantă ca tine.
Abia după ce spuse asta realizase ce scoase pe gură.
-Ai ziua de azi la dispoziție ca să mă ajuți să împachetez toate cărțiile. Mâine să nu mai vii aici.
Astfel Irina fusese nevoită să începă să adune cărțiile și să le pună în cutii de carton. Îi părea rău că se desparte de locul ăsta. Câteodată se oprea asupra unei cărți și citea diverse pragrafe. Ajunsese la cartea ei preferată „Venus înveșmântată în blănuri", iar anumite paragrafe erotice îi reveniseră în minte, ceea ce o făcuse să își muște buza de jos. Acest gest nu trecuse neobservat de către Daniel. Lăsase ușor cărțile pe care le avea în mână și se apropriase ușor de ea, prin spate.
Când simțise respirația lui caldă în ceafă, scăpase cartea din mână și imediat ce conștientizase gestul dăduse să se aplece. Însă mâna lui o oprise.
-Nu te mișca, șoptise el în timp ce mâna lui urca lent pe spatele ei.
-Nu ar trebui... să...
Reușea să spună doar jumătăți de cuvinte din cauza excitației.
-Dă-ți bluza jos, spuse el dându-se un pas mai în spate cât să îi facă loc.
Ezitase un moment, dar se conformase repede și rămăsese doar cu pantalonii pe ea.
-Întoarce-te, îi ordonase el din nou, iar de data asta îl ascultase și se întoarse instant.
Sfârcurile ei erecte se lipiseră de pieptul lui tare, iar el îi cuprinsese gâtul cu putere.
-Shh, spuse el auzind că începe să geamă tot mai tare. Nu ai voie să faci gălăgie în bibliotecă.
Brusc, palma lui îi pălmuise sânul, ceea ce o luase prin surprindere.
-În genunchi, spuse el împingând-o în jos.
Când ajunsese în dreptul fermoarului de la blugi zgăriase ușor cu dinții umflătura proeminentă, iar acum el fusese surprins. Brusc acea femeie din spatele tejghelei, relativ rușinoasă, atentă la vocabular, începuse să îi sugă penisul, scoțând în același sunete pe care el re resimțea direct pe penis.
O ridicase brusc și o împinsese înspre tejghea. Își pusese un prezervativ și începuse să o penetreze pe la spate cu putere. Părțile lor intime se loveau cu putere, iar mai repede decât ar fi bănuit își dăduseră drumul.
-Doamne ce bine a fost, spuse el ieșind încet din vaginul ei.
-Trebuie să terminăm, spuse ea îndreptându-se spre stivele de cărți.
-M-am gândit mai bine și cred că nu ar trebui desfințată biblioteca.
-Vorbești serios? întrebse es cu un zâmbet fermecător pe chip. De ce te-ai răzgândit?
-Pentru că în viața mea nu m-am excitat mai tare, față de cum am făcut-o când te-am văzut răsfoind cartea și mușcându-ți atât de sensual buza.
