Personaje: Mohamed și Sara
Sara își pregătea în liniștea propriei case prezentare pentru ședința care va avea loc în următoarele ore. Firma unde lucra ea fusese printre cele 10 companii alese de către o firmă de investitori asiatici, iar toți cei ce activau în cadrul ei doreau ca măcar o parte dintre ei să îi sponsorizeze. Mare bucurie fusese când șeful firmei o alesese pe ea ca reprezentant, lucru deloc întâmplător deoarece Sara dublase profiturile de când intrase în companie.
Alarma o anunță că e timpul să se pregătească, așa că fugise în dresing de unde își alesese o salopetă mulată pe corpul ei în formă de clepsidră, cu un decolteu generos care îi puneau în evidență sânii. Optase pentru o pereche de tocuri stileto, iar părul doar și-l pieptănă.
Ajunsese într-un suflet la firmă, iar când intră în biroul ei șeful său o aștepta.
-Sara, cum ești?
-Nerăbdătoare, spuse aceasta cu o bucurie vizibilă pe față.
-Totul o sa fie bine, o încurajă acesta. Apropo, unul dintre cei invitați a spus că dorește să vină înaintea celorlalți, așă că poți merge în sala de conferințe.
Sara încuvință și ieșise din birou. Sala de conferință era în cealaltă clădire a companie, lucru care o incomodase puțin pe ea din cauza tocurilor înalte. Odată ajunsă acolo începuse să pregătească rapoartele pentru fiecare invitat, însă în încăpere intrase un bărbat înalt, bine făcut, dar cu o atitudine plină de aroganță. Venise la masă, trăgându-și un scaun,iar pe urmă se întoarse spre Sara spunând:
-Un espresso lung.
-Poți să îți iei singur, răspunsese aceasta vizibil deranjată de atitudinea acestuia.
-Păi și tu pentru ce îți iei salariu ca femeie de servici care nu respectă dorința șefilor? întrebase acesta vizibil amuzat și pe un ton superior.
-Îmi pare rău să te anunț dar nu sunt femeie de servici și ai putea să ieși deoarece trebuie să sunsțin o prezentare.
-Vai nu. Sper că nu au făcut patroni o asemenea greșeală încât să trimită o femeie în metting.
-Crede-mă, au făcut o decizie corectă.
Discuția celor doi se opri aici, deoarece ceilalți sponsori își făcură apariția în sală, alături de șeful Sarei. După ce fiecare ocupase un loc, acesta se ridică în picioare și începură să spună despre fiecare naționalitatea și funcția, iar când ajunsese la domnul cu care avusese divergențe Sara toți aflaseră că este Mohamed, unul dintre cei mai buni și de succes antreprenori din Arabia Saudită .
-Acum stimați domni, continuă patronul companiei, unul dintre principalii mei oameni de bază din această firmă, Sara Parker, ar dori să vă vorbească.
Aceasta se ridică în picioare, își drese vocea însă Mohamed intervenise brusc înainte de a putea spune ceva:
-Cu tot respectul domnilor, dar cred ca decizia ar trebui să fie foarte clară pentru toți. Mi se pare nepotrivit ca într-o astfel de afacere să vorbească o femeie.
Se ridicase în picioare și se apropriase de locul Sarei, fixând-o cu privirea.
-Cineva care este preocupat de manichiură și machiaj nu poate conduce nici măcar o colonie de furnici. Chiar vă doriți să vedeți cum prin propria voastră firmă defilează pițipoance care nu au pic de rușine în a-și arăta formele. Și credeți-mă, spusese acesta întorcându-se spre cei de la masă, absolut toate vor asta.
Ultima frază o spuse cu zâmbetul pe buze, reîntorcându-se spre ea, care avea lacrimi în ochi din cauza umilinței la care fusese supusă de către un necunoscut.
Șeful ei remarcase blocajul ei, așa că intervenise:
-Stimați domni, scuzați acest incid....
-Terminați, intervenise unul dintre domni. Domnul Mohamed are perfectă dreptate, nu vrem să fim parte din toată această afacere.
Voci de la masă începeau să le dea dreptate celor doi, lucru care o dezamăgea profund pe Sara, care fără a spune nimic ieșise din sală în fugă.
Ajunsese acasă extrem de repede, iar acolo se trântise jos din cauza lacrimilor care îi încețoșau privirea. După ce reușise să se calmeze făcuse o baie lungă cu spumă, refugiindu-se într-o sticlă de vin. Însă momentul ei de liniște fusese întrerupt de bătăi repetate în ușă. Își luase doar un halat alb din satin pe ea și fugise repede, iar când deschise îl zărise pe Mohamed. Primul impul fusese să închidă ușa în nas, însă el îi intuise mișcarea așa că băgase repede piciorul, urmând să pătrundă în casa ei neinvitat.
-Ce dracu cauți aici? se enervase ea închizând ușa puternic în urmă.
-Am venit să îmi savurez victoria și am fost suficient de galant încât să adun dosarele. Deși asta e treaba femieii de servici.
Sara era deja deranjată de acest apelativ, așa că palma ei se lipise de obrazul lui. Acest gest îl luase prin surprindere, iar ea văzuse că maxilarul său începuse să se încleșteze.
Se aștepta să o pălmuiască, însă el o trase în brațele sale lipindu-și buzele puternic de ale ei. La început voia să îl împingă, însă fiorii care îi străbateau corpul din cauza plăcerii o făceau să uite de mica lor divergență.
Mâinile lui începuse să îi exploreze corpul, dar atingerile nu erau așa cum își dorea niciunul așa ca scapă de halatul de pe ea și începuse să îi maseze sânii. Sara își făcuse curaj și introduse mâna în panralonii lui, unde găsise o erecție de toată frumusețea. Deși costumul îi stătea extrem de bine, ea îl dorea gol în întregime și nu ezită în ai rupe cămașa pentru a scapa mai repede de ea.
O ridică pe sus și o dusese la canapea, unde o întinsese cu grijă urmând să îi alinte fiecare sân cu sărutări și mici mușcături, acordând atenție specială sfârcurilor.
-Doamne Sara, oftase acesta în timp ce cu o mână îi atinsese clitorisul, ești atât de udă. Te vreau al naibii de tare.
Nu mai avusese răbdare, rupsese cu dinții ambalajul prezervativului și își poziționase penisul la intrarea în vagin, iar dintr-o mișcare era cu totul în ea. Sara își masă sâni în timp ce îi rostea numele necontrolat, iar el îi mângâia coapsele și abdomenul. Prin acea euforie Sara reușise să îl împingă de pe ea urmând să stea ea deaspura. Alterna mișcările de sus în jos cu cele circulare, iar penisul lui zvâcnea în interiorul ei. Nu mai fusese nevoie de multe mișcări deoarece ajunseseră la orgasm, fiind urmată la scurt timp de Mohamed.
În timp ce încercau să își potolească respirațiile, frunțiile le erau lipite, iar printre gâfâieli el spuse:
-Am semnat.
-Ce ai semnat? întrebase ea nedumerită.
-Pe următorii doi ani firma familiei mele va sponsoroza compania unde lucrezi.
-Poftim? spuse dezlipindu-și fruntea de el.
-Cum ai auzit.
-Ce te-a făcut să te răzgândești? Că eu nu vreau să demisionez.
-În primul rând nu e nevoie să demisionezi. În al doilea rând, susțin același lucru, bărbații din întrunire nu trebuie să vadă femei care defilează prin firmele lor, pot să le fur eu această plăcere.
Spusele lui o lăsaseră fără cuvinte, iar un zâmbet frumos îi se așternuse pe chip, lucrul care îl făcu să îi ofere un nou sărut. Însă nu se puteau abține, tentațiia de a-și pune mâinile unul pe copul celuilalt, așă ca Sara se ridicase și îi făcuse semn să o urmeze. Iar el dintr-un bărbat care aparent nu dorea să asculte de o femeie o urmă, hipnotizat pe femeia de afaceri din fața lui.
