ATENȚIE: ACEASTĂ POVESTIOARĂ CONȚINE PERSOANE CARE FAC PARTE DIN COMUNITATEA LGBTQIA+
Personaje: Raul și Paul
Tatăl lui Paul îi ținuse morală mai bine de 15 minute, deoarece era îngrijorat de comportamentul fiului său din timpul cinei. Auzise că noul său șef, domnul Raul, era foarte tacticos și exigent, iar Paul era exact acel bărbat căruia îi plăcea să contrazică persoanele din jur. Deși nu mai era un copil mic, tatăl său ținea să îl disciplineze de câte ori avea ocazia. Și era evident că nu îl va asculta.
-Deci să ne înțelegem, spusese tatăl acestuia gesticulând, nu vreau să te contrazici cu absolut nimeni de la acea masă. Dacă nu îți convine ceva, prefer să te ridici și să spui că ai ceva important de făcut.
-Dacă tu zici, spuse Paul fiind plictisit de lista lungă de cerințe, pe care tatăl său ținea să le respecte.
Paul se pregătise pentru această cină, mai mult la rugămințile alor săi. Deși prefera un stil mai casual, costumul pe care și-l cumpărase îi venea perfect și îi punea în evidență corpul obținut după multe ore petrecute la sală și o disciplină în ceea ce privește regimul alimentar. După ce se asigură că arată bine, coborâse la masă unde erau deja ai lui. Observai de la o poștă că sunt agitați.
Ceea ce îi făcuse atenți fusese soneria, iar tatăl lui Paul se dusese în întâmpinarea musafirului. În încăpere își făcu apariția un bărbat în jur de 30 de ani, înalt, cu un corp destul de scupltat, care sărută politicos mâna doamnei, iar când ajunsese în dreptul lui Paul își strânsese mâinile prezentându-se reciproc. Spre deosebire de Paul, care acum se simțea ușor tensionat, ai săi erau extrem de fâstâciți.
Deși de la masă nu lipseau glumele proaste, Paul simțea o atmosferă ciudată.
-Deci domnule Raul, spuse tatăl lui Paul, sper că v-ați acomodat cu orașul.
-Să spunem că aproape în totalitate, răspunse acesta. Recunosc că am fost obișnuit cu mai puțină aglomerație, dar sunt sigur că mă voi descurca.
-Dacă aveți nevoie de ajutor, nu ezitați să ne contactați. Paul este agent imobiliar și cunoaște orașul foarte bine, spusese doamna.
Paul îi aruncă o privire peste masă, însă aceasta nu o observă. Dar Raul da. Deși Paul era amiabil, nu își dorea să facă pe ghidul turistic, nici măcar pentru a-l ajuta pe tatăl său să creeze o impresie bună. Așa că interveni în discuție:
-Și aș face asta cu mare drag dacă nu aș fi atât de ocupat, spuse acesta făcându-i pe ai lui să își întoarcă privirile spre el, iar tatăl său făcuse o mică grimasă.
-Am auzit că sunteți membru în diverse campanii, intervenise mama lui Paul. Ați putea să ne spuneți mai multe despre asta?
-Firește, răspunsese Raul. Sunt membru activ în mai multe campanii, însă sunt cel mai mândru că fac parte dintr-una împotriva persoanelor gay.
Paul simțise un implus de a se ridica și a îi da un pun. De mai bine de 4 ani el se identificase ca fiind gay, acum având 24 de ani, iar de atunci își jurase că nu se va apropia de cineva care e contra acestei comunități. Știa că și părinții lui sunt împotriva acestei minorități, așa că nu spusese nimănui despre orientarea sa. Ai săi credeau că nu are o iubită din cauza comportamentului său complicat, așa că nu acordau prea multă importanță acestui detaliu. Dar iată-l aici, la o masă cu trei persoane necompatibile cu el, încercând să nu își iasă din minți.
-Sunt chiar curios, adăugase Raul, voi ce părere aveți despre acest gen de campanii?
-Avem aceași părere ca și dumneavostră, suntem de părere că nu este normal așa ceva și îi mulțumim celui de sus că nu cunoaștem personal astfel de persoane, concluzionase tatăl lui Paul.
