Personaje: Miruna și Ciprian
-Mă bucur că ai venit Miruna, spuse Ciprian, așezânduse pe scaunul aflat de cealaltă parte a mesei.
-Am venit ca să rezolvăm mai repede situația legată de divorț. Doresc să semnăm actele cât mai curând.
-Da sigur, cum dorești, răspunsese el cu urme de regret în glas.
În urmă cu patru luni, Ciprian alesese să transfere o sumă mare de bani în contul amantei lui. Nu durase mult până infracțiunea lui fusese descoperită, iar pentru Miruna, soția lui, fusese dublu șoc, aflând că de două luni avea o amantă. Nici el nu avea un răspuns pentru a își justifica acțiunile. La partea cu furtul de bani nu era nimic de justificat, dar la cea cu înșelatul erau multe necunoscute. Relațiile sexuale dintre soți deveniseră plictisitoare, doar că el alesese să se refugieze în altă femeie. Dar nici asta nu îl mulțumise sexual, refuzând totuși să rupă relația extraconjugală.
-Chiar aș dori o discuție...
-Nu, intervenise peste el rapid. Nu avem ce să mai discutăm. E foarte clar că relația noastră întâmpina dificultăți, dar asta nu însemna că mă puteai înlocui, spuse ea începând să se agite.
-Gata vizitele, spuse portarul care venise să ducă deținuții înapoi în celule.
Ciprian îl privise cu tristețe pe gardian, care înțelesese că mai dorea să rămână cu Miruna.
-Uite, spuse gardianul după ce restul deținuților părăsiseră sala de vizite, eu sunt pe tură noapte asta. Vă mai las cel mult trei ore.
-Nu va fi nev...
-Mulțumim, adăugase repede Ciprian, iar gardianul zâmbise părăsind încăperea.
-Putem profita de timpul ăsta să lămurim tot, spuse Ciprian îndreptându-și atenția înspre soția lui.
-Bun, spuse ea ridicându-se de la masă și îndreptându-se spre ușă. Ți-am zis clar că nu mai avem ce lămuri.
-Miruna, adăugase el ridicânduse și trăgând-o înspre el, lipind-o de pieptul lui.
-Ciprian nu, spuse ea, doar că dorea să iasă sub forma unui refuz.
În schimb ieșise sub forma unui geamăt, iar Ciprian sesizase acest lucru, motiv pentru care îndrăznise să îi strâng o fesă în palma mare. Miruna își lăsase capul pe spate iar el se năpusti asupra gâtului ei fin, pe care lăsase un semn de toată frumusețea. Nu avusese răbdarea necesară pentru a îi descheia cămașa nasture cu nasture, așa că trase de ea, toți nasturi căzând pe jos. O lipise cu sânii de ușă și îi mai pălmuise încă o dată fundul mare.
-Dacă intră cineva? întrebase ea în timp ce ridicase un picior în aer, dându-i de înțeles că vrea să o lingă.
-Să sperăm că nu intră nimeni, adăugase el lăsânduse în genuchi.
Îi ridicase fusta mulată și se năpustise asupra feminității ei. Le fuseseră prea dor unul de altul și asta se observa din modul în care gemeau.
-Vreau să te fut, spuse el ridicându-se și scoțându-și penisul extrem de erect.
Nu așteptase niciun răspuns, nici că ar fi avut ceva de obiectat Miruna, așa că intrase în ea, nu înainte de a își freca capul de labiile ei. Ritmul era extrem de rapid, iar ea nu se mai putuse abține și își dăduse drumul.
-Ah, Ci..pria...n, suspina ea încă lovită de spasme.
La auzul vocii ei, nici el nu mai rezistase.
-Mulțumesc, spuse el odihnindu-și capul în scobitura gâtului ei.
După ce își rearanjeaseră hainel se pusese la locurile lor. Ciprian luase pixul de pe masă și semnase actele de divorț.
-Deci le-ai semnat, spuse ea trăgând hârtiile înspre ea.
-Da, adică chiar nu vreau să mai avem certuri, iar dacă asta te face fericită...
Se opri din vorbit și o privea pe Miruna cum rupe actele de divorț.
-Nu vreau asta. Te iubesc enorm și poate sunt o idioată dar sunt gata să îți mai dau o șansă.
Când auzise astea, parcă amândoi se înțelese din priviri și se ridicase automat de pe scaune începând să se sărute. Doar că acest sărut se amplificase, iar ea ajunsese în genunchi pe masă.
