Decan provizoriu

1.3K 129 10
                                    

- Au ajuns încă cinci scrisori, domnule.

Sosirea valetului cu noile plicuri îmi strică toată buna dispoziție, și nici nu mi-am luat încă micul dejun.

- Cum adică încă cinci? întreb indispus. Mai aveam și altele?

Brett înclină din cap aprobator.

- Mai sunt douăsprezece de ieri seară, dar cum nu ați dormit acasă...

- Mda, bine! îl întrerup oftând, în timp ce mă ridic din pat. Deci, șaptesprezece scrisori? Isuse, vine ziua mea, sau ce?

Mă cam doare capul și perspectiva de a răspunde la șaptesprezece scrisori e de-a dreptul criminală.

De ce trimit oamenii scrisori dimineața?
Dimineața sunt mahmur, nu am timp să răspund la scrisori.

- Spune-le să pună micul dejun, îi strig lui Brett din baie, răsucind robinetul de la lavoar.

Valetul meu își drege vocea, întârziind în ușa dormitorului, așa că mă întorc să văd ce vrea.

- Domnișoara Preston ia masa cu dumneavoastră, sir?

Mă uit la el confuz.

- Cine?

- Domnișoara Preston.

- Cine mai exact e domnișoara Preston?

- Femeia cu care ați venit acasă azi- noapte. Doarme pe sofa în bibliotecă.

- Rahat!!

Trebuie să încetez cu dezmățul! Mi-am spus asta de o mie de ori, și totuși încă mă trezesc dimineața cu domnișoare necunoscute la micul dejun, de parcă aș fi într-un basm ieftin.

- Ei bine, domnișoara de pe sofa o să mănânce cu mine, da. Fii bun și trezește-o când cobori. Și poți să-i spui că după micul dejun mă aștept să-și ia tălpășița.

- Da, domnule!

Zâmbesc slab, lăsând apa rece să-mi pătrundă în fața amorțită.
Bine, deci ce zi e azi? O! Azi vine James, cu treburile lui importante.

Fratele meu adoră să păstreze un mister idiot atunci când îmi scrie. "Vin joi să discutăm lucruri foarte importante", asta mi-a scris, în loc să spună direct ce vrea de la mine.

Foarte bine!

Mi-era dor de Morcoveața mea, și de felul nevinovat în care spune "pe naiba", scoțându-l din minți pe taică- său.

Mă îmbrac cu încetineală, întârziind momentul în care trebuie să cobor.
Nu e niciodată plăcut să expediezi acasă o femeie, și ziua mea a început deja destul de prost.

Cu toate astea, nu pot întârzia la nesfârșit. Trebuie să mănânc, să eliberez casa de musafiri, să răspund la scrisori și să văd ce vrea James de la mine.

Am coborât la timp ca să aud țipete indignate, un pahar spart și ușa de la intrare trântită în mod foarte violent...

- Ce e? îl întreb pe Brett exasperat. Ce mai e acum?

- Domnule, îmi cer scuze! Domnișoara Preston a plecat.

- Slavă Domnului!

- ... cu o brățară din colecția indiană, domnule.

- Rahat!

- Dacă vreți să...

- Nu, nu! Las-o să-și țină brățara, oi face eu alta cândva.

Doamna minciunilor - Vol 3 Saga "Belgravian Hearts" Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum