- Nu-mi vine să cred! Pur și simplu nu-mi vine să cred!
- Carmina, încearcă să nu-mi sufoci logodnica și copilul, te rog.
- Doamne, abia aștept să mă apuc de rochie!!
- Îmi faci și mie una albastră? Una albastră cu trenă lungă, și cu flori brodate pe talie?
- Mama, și eu vreau rochie ca Alison, mama!
Simt că mă doare capul dacă mai zăbovesc mult în această cameră plină de femei care vorbesc, așa că îi fac semn lui James să mă urmeze, și cobor în bibliotecă, cerându-i lui Brett ceva de băut.
Fratele meu se tolănește în fotoliu cu un zâmbet lat pe față, așteptându-și băutura.
- Deci ai luat taurul de coarne până la urmă!
- L-am luat, aprob ușor îngrozit. Mă cam sperie atâtea pregătiri, dar fetele au tot felul de idei ciudate și nu îndrăznesc să intervin.
- Era și timpul! aprobă el vesel. Deși nu înțeleg, ce-i cu atâta grabă? Puteți aștepta până la vară...
- Amanda vrea să fie acum, înainte să nască.
- Și tu?
- Glumești? Eu m-aș bucura să ne căsătorim mâine și să încheiem cu toată agitația asta care îmi dă dureri de cap.
- Oho, băiete, abia de-acum începe! Stai să vezi, Carmina se va muta cu totul la voi, până la urmă. Pur și simplu e obsedată de rochia pe care trebuie s-o facă!
- Omule, nu știam că-i așa greu să te însori!
- Și să vezi cât de greu e după!
- Îți mulțumesc pentru încurajare.
- I-ai scris mamei ca să-i spui vestea?
- Încă nu. Vreau să trec pe acasă la sfârșitul săptămânii, în drum spre Academie.
James clatină din cap cu un aer înțelept.
- Academia! Atâta ai urât tu locul ăla și uite că te-ai ales... cu o soție.
- Asta nu înseamnă că te-am iertat pentru că m-ai forțat să merg, James! Uite, puteam fi acasă cu Amy, și sunt obligat să mă întorc...
- Dacă nu eram eu, puteai fi acasă singur cuc, pentru că Amy nu mai apărea în viața ta.
- Sper că n-ai de gând să-ți atribui meritele că mă însor!
- Ba bine că nu! Dar cine vrei să și le atribuie?
Brett intră cu vinul nostru, numai că nu apucăm să ciocnim paharele, înainte ca doamnele casei să ne găsească și să ne tortureze psihic cu veselia lor.
- James, m-am gândit să fac pentru toți trei haine în aceleași culori, poate un verde drăguț, ce zici?
- Tati, eu nu vreau rochie verde!
- Deci ne-am gândit la invitații, mă asaltează Amanda strălucind de încântare. Carmina spune că scriu minunat și ar fi foarte drăguț să le scriem personal! Și să atașăm o fundă de catifea mov la fiecare plic! Ce spui?
- E foarte bine! o asigur zâmbind.
- Sau albastru? Ți-ar plăcea mai mult albaștru, un albastru-marin să zicem... ?
- E bine și albastru.
- Ralph, hotărăște-te! Albaștru sau mov?
- Oricare! o asigur exasperat. Oricare e bine, din partea mea poți să pui funde în toate culorile.
CITEȘTI
Doamna minciunilor - Vol 3 Saga "Belgravian Hearts"
Romance"Crezi că aerele tale de contesă și faptul că citești cărți vor șterge trecutul, drăguță? Poți să visezi cât vrei, dar nu uita, Amanda! Ești fiica mamei tale. Dacă vrei să faci bani, trebuie să-ți deschizi picioarele."