Zece secunde pana la impact #5 (seria Pana la sange)

7. Idei proaste sau cum isi schimba gustul vinul.

          Alice

          Ceea ce credeau cu totii, ca plănuiesc sa fac ceva, era complet adevarat. Fusese, mai bine spus, pana in clipa in care am inteles ca ei sunt pregatiti pentru asta. Atunci am hotărât ca n-am sa fac nimic, pentru ca ce rost avea sa pui ceva la cale atunci când toata lumea se aștepta sa o faco?
          Așa ca iată-ma, după patruzeci de minute in sala aceea decorata scump, stand linistita la bar, cu un pahar de sampanie in fata, plictisita de moarte. Lui Reece i se lungisera ochii uitându-se după mine si mama dădea tarcoale pe langa bar. Pana si Josephine si tata imi aruncau când si când ocheade lungi.
          Singura persoana care nu dădea doi bani pe ce fac era Alex, care se pironise pe un scaun in stanga mea si nu se mai oprise din băut. Era al treilea sau al patrulea pahar de tărie si încă parea complet treaz. Totuși comportamentul lui ma intriga.
          -Nu se presupune ca tu trebuia sa ma pazesti pe mine in seara asta? M-am întrebat privindu-l cu ochii ingustati.
          -Nu sunt câine, mormai fara sa-si mute privirea din punctul fix in care se holba.
          -Bine, atunci sa ma supraveghezi, m-am corectat dându-mi ochii peste cap.
          -Nu sunt dadaca, mormai din noi, la fel de morocanos si aproape deloc atent la ce vorbeam.
          Aia era probabil prima si singura aproape conversatie pe care o avusesem vreodata cu tipul ăla si el se holba in gol. Ma ignora exact așa cum o ignorasem eu pe Easther cat stătuse langa mine in timp ce ma machiam.
          -Atunci de ce ești aici? Am întrebat ceva mai artagoasa.
          In loc de răspuns ridica paharul ca sa il văd mai bine, apoi a băut tot ce mai era in el. L-a pus pe tejghea si l-a împins spre barmanul care n-a ezitat sa il umple.
          -N-am de gând sa te car in cârca pana la mașina, l-am atentionat când trase noua bautura in fata.
          -N-ai avea cum, pufni arogant si enervant.
          Era perfect adevarat, caci omul era foarte bine clădit, dar tot m-a deranjat presupunerea lui. Nu eram slaba. Cel putin nu voiam sa fiu.
          -Bine, amice, îți urez viata frumoasa intre membrii AA, i-am spus dându-mi ochii peste cap, decisa sa inchei acea conversatie clandestina pe care nici macar n-ar fi trebuit sa o inițiez.
          -Mersi, fuse tot ce se deranja afurisitul sa spună drept răspuns.
          Bine, care era problema lui?!
          M-am rasucit pe scaunul inalt de bar pana când genunchii mei s-au oprit in coapsa lui. Speram din suflet ca acel mic contact fizic sa il incomodeze.
          -Ia asculta aici, prietene, i-am spus sprijinindu-mi cotul pe marginea barului. Dacă ai o zi dificila, nu îți vărsa frustrările asupra mea! Nu sunt cosul tau de gunoi emoțional.
          -Nu am o zi dificila, imi spuse luand încă o inghititura din bautura lui, am o zi de rahat, dacă chiar vrei sa știi.
          -Știu ca Reece te-a obligat sa vii aici. Ai fi putut doar sa spui nu dacă sunt atat de...
          -Ce?! Pufni el aruncându-mi o privire aproape scarbita. Ai impresia ca totul se invarte in jurul tau? Ca eu am o zi de rahat din cauza ta? Nu te flata atat de tare, bebe Da'Vierr.
          Bebe Da'Vierr? Asta era noua.
          Si ma intriga atitudinea lui delasatoare.
          -Bine, am spus așezându-ma mai comod. Ma simt marinimoasa in seara asta. De ce ai o zi de rahat?
           -N-am nevoie de mărinimia ta, mulțumesc, imi spuse golind paharul.
          -Poate ca nu, dar esti blocat aici cu mine toată seara iar eu m-am plictisit, am început eu sa ii explic. Presupun ca poți sa îți imaginezi ca voi face ceva pana la urma ca sa scap de plictiseala si in clipa asta nu pot sa ma gândesc la altceva inafara de sex cu barmanul sau o conversatie cu tine. Gandeste-te repede si spune-mi ce crezi ca ar trebui sa fac, inainte sa ma decid ca barmanul arata mai bine decat arata defapt, i-am mai spus zâmbind larg când s-a holbat neincrezator la mine.
           As fi făcut-o. Zău ca da!
          N-a trecut un minut de când terminasem de vorbit pana când Alex a oftat lung si si-a trecut mainile peste fata.
           -Nu-mi vine sa cred ca ma las manipulat de o răsfățata de nouasprezece ani, murmurat ridicand ochii spre tavan.
           -Știi cum e cu recunoașterea situației precare in care te afli? L-am întrebat clipind nevinovata. Macar ești conștient ca ești manipulat, Alex. Bravo!
          Tipul imi arunca o privire mai mult decat graitoare: ma ura si m-ar fi omorât dacă ar fi fost suficient de idiot incat sa nu se gandeasca la consecințe. Din fericire pentru amandoi, nu era chiar atat de idiot.
          -Ziua mea de rahat a început de aseară, incepu el sa murmure, frustrat ca trebuie sa o faca. Iubita mea... fosta mea iubita, se corecta apoi, m-a păcălit din nou când eram pe cale sa ma despart de ea.
          -Adica te-a îmbătat, te-a dezbracat si te-a aruncat in patul ei, am presupus ei sorbind din sampanie.
          -Da, spuse incruntat. E ceva ce fac femeile in mod normal? Un nou mod de operare? E de rahat, apropo!
          -Exista si femei decente pe lumea asta, care n-ar face niciodată așa ceva, am spus ridicand din umeri.
          -Apoi dimineața ne-am certat, ne-am despartit si toată ziua a trebuit sa fug din stanga in dreapta si inapoi iar acum sunt blocat aici pentru ca tuturor le e frica de lucrurile pe care e posibil sa le faci in seara asta.
          -Nu plănuiesc sa fac nimic, am spus eu cu toate ca tipul nu parea sa ma mai auda.
          -Iar tu nu ma ajuti cu nimic in momentul asta! Ma atentiona uitându-se crucis la mine. Asa ca hai sa stam aici pana se termina seara asta de rahat, după care fiecare dintre noi o sa o ia pe drumul lui.
          -Excelent, am spus oftand relaxata, de parca tocmai mi s-a ridicat o piatra de pe inima. Hai sa stam in continuare aici, tu bei iar eu îți ascult smiorcaiala.
          Alex s-a uitat din nou crucis la mine.
          -Nu ma smiorcai, bebe Da'Vierr. Tu m-ai întrebat...
          -Detalii, am spus fluturand o mana nepasatoare. Sa trecem mai departe. Spune-mi mai bine despre...

           Trei ore mai tarziu, imaginea din fata ochilor mi se mișca spasmodic, picioarele goale mi se împleticeau pe podea si chicoteam ca o idioata. Era ametita rau si foarte bine-dispusa. O combinatie deloc buna.
          -Cum am ajuns aici? Am chitait topaind ca o căprița de pe un picior pe altul, incercand sa scap de mainile de pe talie, care ma gâdilau.
          -Ne-am îmbătat, rase Alex amuzat numai el stie de ce. Si asta e o idee foarte proasta, sa știi.
          -Sunt regina ideilor proaste! Am țipat eu, vocea mea rasunand cu ecou in cladirea uriasa cu holuri goale la acea ora din noapte.
          -Shhhht, taci, suiera el reprezindu-se si astupându-mi gura si jumatate de fata cu mana lui. Oamenii de aici or sa cheme politia dacă tipi așa.
          L-am muscat de mana, făcându-l sa tataie nemultumit si sa isi tragă mana de parca l-as fi curentat.
          -Ești foarte obraznica, bebe Da'Vierr, spuse el ridicându-si ochii de la urmele dinților mei de pe cantul palmei sale spre ochii mei. Ti s-a mai spus?
          -Oh, da, am chicotit eu mergand cu spatele spre usile duble din sticla. Fostul meu iubit obișnuia sa imi spună mereu asta.
          -Si pe el il muscai?
          -Da, am spus clipind nevinovata din gene.
          Era o minciuna si nu știu de ce am simtit nevoia sa o spun. Cred ca voiam doar sa par mai interesanta decat eram in ochii lui. De ce? Probabil din cauza șampaniei.
          -De mana? Ma intreba Alex uitându-se fix la mine, cu ochii aia ciudați, cu irizații verzi si aurii.
          -Nu tocmai, am spus rasucindu-ma pe calcaie ca sa imping usile.
          Ale naibi usi, nu pareau chiar atat de grele dacă le priveai de la distanta. Cum ma chinuiam eu sa le deschid, presiunea a disparut dintr-odată cand blestematele parca s-au deschis singure. Tot atunci l-am simtit pe Alex foarte aproape in spatele meu si i-am văzut bratele pe langa capul meu.
          -Intra, imi spuse impingand fara nici ub fel de efort usile in fata mea.
          Feminista din mine voia sa ii arate degetul mijlociu peste umar, dar romantica ce zacea foarte, foarte adanc in fantana intunecata a sufletului meu tocmai ovulase instantaneu in fata tipului, așa ca am ales cu înțelepciune sa intru in incapere si atat.
          Lumina lunii se oglinda in luciul apei. Nu era nici un bec in toată incaperea aia, dar totuși lumina era perfecta.   Zambeam cu gura pana la urechi. Ultimul etaj din cea mai înaltă cladire din LA, naiba sa ma ia. Privelistea îți taia răsuflarea, pentru ca seara aceea era senina.
          M-am rasucit brusc spre Alex si am constatat ca ramasese pe loc, la nici un metru distanta de usa. Arata pe jumatate nedumerit si pe jumatate îngrozit. Mi-am lovit zgomotos palmele una de alta.
          -Vino cu mine, Alex, i-am spus pornind spre mini-barul din coltul îndepărtat.
          -De câte ori ai mai fost aici? Ma intreba el precaut.
          -De cateva ori, am recunoscut eu. Nu-ti bate capul cu asta. N-o sa ni se intample nimic.
          Intrasem cu Ivo de cateva ori in cladirea aia, pe usa din spate. Cincizeci de dolari dati portarului erau biletul de intrare in locul ăla si erau cea mai buna investiție. Locul ăla era incredibil, cu piscina si privelistea superba.
          -Vin? Am întrebat scotand o sticla la nimereala din minifrigider.
          -Nu, mersi, spuse el. Am băut destul.
          -Ei, haide, am pufnit luand doua pahare. Îți amintesti ce am vorbit mai devreme? Ne gandim la urmari abia după ce faptul e consumat? Desfa sticla asta, Alex.
          Defapt eu vorbisem in timp ce el bea alcool. Cred ca ii transmisesem mesaje subliminale caci altfel nu-mi explic cum de a fost de acord cu ideea mea de a ne furișa de la petrecere ca sa venim aici.
          I-am împins sticla in piept si am fluturat cele doua pahare înalte cu picior in aer. Bietul om, parea atat de prins intre ce voia sa facă si ce era corect de făcut.
          A deschis sticla de vin si a turnat in ambele pahare, de buna voie si nesilit de nimeni, deci nu se poate spune chiar ca l-am obligat. Poate doar l-am influențat putin.
          I-am intins un pahar si l-am ridicat pe al meu.
          -Pentru foști iubiti de rahat si familii obsedate de control, am spus ceremonios, de parca tineam un toast adevarat.
          -Si decizii proaste, completa Alex uitându-se sugestiv la mine. Foarte proaste!
          Am dus paharul spre buze si i-am zâmbit pe deasupra lui.
          -Mereu sunt o idee proasta, Alex, am spus continuand sa ranjesc. Foarte proasta!
          Primul pahar de vin a avut gust de vin. Al doilea a avut gust de "ce cald e aici, cred ca o sa renunt la rochie si o sa fac baie in piscina".
          Al treilea, savurat in apa, pe marginea piscinei, a avut un gust cu totul aparte de "tipul asta e al dracului de sexy".