malignant | seria Madness (part. II)

Capitolul douăzeci

Bine, deci ce se întâmplă în viața mea de aproape o săptămână? Ei bine, până la urmă, nu s-a întâmplat nimic deosebit, ceea ce m-a surprins, pentru că din aprilie am avut rar momente de răgaz de la evenimente neașteptate. Îndrăznesc să spun că s-au întâmplat mai multe în acele aproape patru luni decât în ​​toată viața mea de șaptesprezece ani, care s-a bazat în mare parte pe studiile pentru examene, consumul de prăjituri cu ciocolată, vizionarea serialelor TV și cititul cărților. Deci da, am fost surprinsă. Lupta câștigată de Kane a schimbat multe. Foarte multe. Începând cu faptul că Brooke m-a lăsat oficial în pace. Trebuia să plece din oraș pentru afaceri, ceea ce a fost bine. Oricum nu mi-a putut face nimic, dar cumva m-am simțit mai liberă știind că nu era în preajma celor dragi. Dar mai era și o altă față a monedei... Vestea în orașul nostru s-a răspândit mai repede decât mă așteptam, ceea ce a fost... al naibii de enervant.

Când Kane, în fața atâtor oameni, mi-a întins mănușile lui, încă pătate de sângele cald al lui Max Spade, am știut că totul a luat sfârșit. Voiam să râd la gândul că în urmă cu câteva luni, eram numai o simplă adolescentă plictisitoare dintr-un oraș mic. După toate acestea, aș face orice pentru a fi din nou ea. Pentru că, deși eram bucuroasă că sunt în siguranță, nu puteam spune că circul s-a terminat.

Primul semn că mă aflam într-o situație deloc prielnică a fost că, de îndată ce m-am trezit a doua zi, aproape că mi-a explodat telefonul cu numărul de notificări. Am primit o sută patruzeci și trei de cereri de prietenie pe Facebook. Nouăzeci la sută am refuzat pentru că nu aveam idee cine sunt acei oameni. Mai multe persoane de la școală mi-au scris personal întrebându-mă dacă zvonurile sunt adevărate. Am lăsat aceste mesaje fără răspuns pentru că nu aveam de gând să comentez. În plus, mai aveam peste cinci sute de urmăritori pe Instagram, iar căsuța de e-mail îmi izbucnea din plin. Am avut o mică defecțiune pentru că s-a ajuns ca oamenii să mă cunoască din pricina lui Kane. Nu am fost niciodată o persoană populară, așa că nu aveam idee cum să gestionez totul.

Însă încercam să apreciez totul cu calm, dar incidentul de marți de la magazin, când o droaie de fete de șaisprezece ani au început să își șoptească între ele și să mă arate cu degetul, m-a cutremurat.
Oamenii vorbeau despre mine. Cel mai adesea erau oameni care mă cunoșteau sau cei care își doreau cu adevărat să mă cunoască. Am vrut să izbucnesc în râs când un idiot de la școala mea mi-a trimis un mesaj întrebând dacă este adevărat că Max Spade a murit și dacă Ward l-a ucis. Dakota și Seán, evident, știau despre această situație și au confirmat că va trece. În cele din urmă, s-a întâmplat ceva în acest oraș și, din păcate pentru mine, eram în mijlocul acestui rahat. Kane Ward, un vandal cu palmares și desconsiderat pentru tot, a câștigat lupta pentru cineva. Și a fost pentru o fată.

La naiba, m-ar interesa și pe mine dacă aș m-aș afla în pantofii lor. Nu a fost distractiv să fiu subiectul bârfei. Dar, mai ales, nu am vrut ca mama să afle. Sau cineva care o cunoștea și care ar putea să o anunțe.

Nu puteam decât să sper că vestea nu ajungea la Holland.

Totuși, nu a fost rău. Știam că trebuie să treacă și voiam să rămân în casă până se va întâmpla, dar nici aici nu eram în siguranță. Asher nu m-a lăsat singură de când a aflat. Vorbea constant că își dorește să facă cunoștință cu Ward. Mi-a tot reproșat că nu l-am băgat în luptă, pentru că după cum s-a dovedit, numărul de bilete era foarte limitat, iar selecția a fost destul de restrictivă. A existat mult interes pentru eveniment și s-a spus că pariurile au doborât recorduri, după cum m-a informat fratele meu.

Totuși, a fost bine, dar... bineînțeles că trebuia să existe un dar. Și acest dar era nimeni altul decât Ward. După luptă, am avut mari temeri, iar scenariul negru a început să devină realitate. Când am plecat de la apartamentul lui Kane la două dimineața în acea vineri seară, nu eram sigură de nimic. Nu știam cum vor decurge lucrurile acum că am făcut o înțelegere și era pe cale să dispară din viața mea.