Don't Blame Me

Capitolul patruzeci și nouă

"All that I do, is bleed and bleed and bleed -and yet, you keep talking to me like I am human."

- Unknown

Mă trezisem într-o poziție nefirească și primul lucru la care m-am gândit a fost la cum era posibil să dorm într-o astfel de situație inconfortabilă, care mi-a făcut trupul să fie diavolesc de dureros și amorțit. Am înjurat în barbă când în final sângele din venele mele a început să circule din nou și aveam mâncărimi insuportabile în toate colțurile, inclusiv în coaste.

Damon dormea dus, întins pe burtă, literal strângând în brațe perna de sub capul lui, fiind acoperit cu cearșaful până la șolduri. Spatele lui se mișca ușor odată cu respirația sa. Iar eu eram literal urcată pe jumătate peste spatele său, dormind cu capul undeva pe omoplatul lui stâng.

Literalmente nu puteam percepe cum de am reușit să dorm profund într-o astfel de postură incomodă, care îmi făcuse coloana vertebrală să se îndoaie în moduri anormale.

Cert era că trupul lui îmi oferise atât de multă căldură încât am început să tremur atunci când m-am ridicat de pe el. Mi-au trebuit câteva momente pentru a-mi dezmorți corpul și a alunga durerea provocată. Iar atunci când picioarele mele au atins podeaua și m-am ridicat, era cât pe ce să mă prăbușesc înapoi la podea. Coapsele mele nu făceau față susținerii corpului meu, de parcă ar fi de plastelină.

În ciuda faptului că eram un jogger înrăit, sufeream o febră musculară.

Scenele din seara precedentă s-au derulat în capul meu. Și mă terifia faptul că eram capabilă să îmi amintesc totul cu atâta lejeritate, semn că totuși am fost departe de o beție, ci doar amețită nițel. Eram în deplinătatea facultăților mentale atunci când i-am sugerat lui Damon să mergem în cabană și să ne părăsim prietenii. Eram conștientă când i-am supt degetul și când i-am permis să mă tăvălească de parcă aș fi o păpușă gonflabilă.

Neîndoielnic, realizasem cât de nimfomană sunt. Deși el fusese atât de brutal, am simțit atât de multă plăcere în seara trecută încât corpul meu a fost suprasolicitat. Nu a fost doar un singur climax. Au fost multiple. Într-o singură partidă de sex...

Pe de altă parte, aseară am întâlnit o latură a lui Damon pe care nu am mai cunoscut-o niciodată. De parcă toți acei ani de abstinență și-au revărsat furia și puterea în el. De parcă își pierduse mințile. Și mi-a făcut rău. Dar nu îl pot învinui, fiindcă am savurat fiecare moment ca și cum viața mea s-ar încheia astăzi.

În plus, îmi amintesc cu exactitate momentul în care i-am șoptit în ureche că nu îmi doresc ca aceea noapte să se termine, vreodată. Iar el mi-a răspuns că nu este necesar să se termine.

Inima mea începuse să bată cu putere și în timp ce ședeam pe marginea patului pentru a-mi aduna puterile, am aruncat privirea peste umăr și am admirat spatele lui gol, decorat acum cu dungi roșii și umflate, lungi, care începeau de la omoplați până deasupra șoldurilor. Urme provocate de săparea unghiilor mele în pielea lui atunci când aveam convulsii explozibile de plăcere.

Părea totul doar un vis, dar dovezile și amintirile proaspete demonstrau doar că totul a existat cu adevărat.

Când am ieșit din starea mea vegetativă, m-am ridicat din pat și am scotocit prin bagaje, scoțând din geamantan un tricou larg și o pereche de pantaloni scurți care erau acoperiți de materialul tricoului.

Cu pași lenți și silențioși, am mers către ușă și am deschis-o fără nici un zgomot, ieșind pe hol și coborând lejer scările la parterul cabanei. Pentru prima dată, după multă vreme, am dorit să beau o cafea. Dar nu era posibil pentru că îmi era imposibil să încălzesc apa. Am oftat, mulțumindu-mă numai cu un pahar de suc de ananas.