În adâncurile vibrantei lumi a Greciei, unde secretele întunecate se împletesc cu pasiuni interzise, se naște o poveste care sfidează limitele loialității și ale dragostei. "Delicioasa mea victimă" este o odisee captivantă în inima mafiei, o saga da...
CAPITOLUL 17 SE VA POSTA CÂND ACESTA VA AVEA 100 DE STELUȚE. 👼
Două zile mai târziu, eram cu Vito și cu Aleck la periferiile orașului.
Am insistat să vin singură. Însă ăștia doi se țin scai de mine. Aleck a menționat că îl cunoaște pe tip de mult timp. La fel și Ramon, dar nu a vrut să îmi spună de unde sau cum s-au cunoscut. Era agitat, mai agitat ca de obicei. De aceea am acceptat să vină el și Vito cu mine.
Îmi fac fel și fel de scenarii în cap. Sunt agitată dar nu din cauza întâlnirii. Nici din cauza sumei pe care ar putea să o ceară tipul. Toate astea durează prea mult. Mult timp în care Ramon stă închis după gratii. Bat pasul pe loc de un sfert de oră. Nervozitatea îmi crește cu fiecare minut în care tipul ăsta nu apare.
-Ești sigur că e de încredere?
Îl întreb pentru a nu știu câta oară pe Aleck. Ca de obicei, nu-și pierde calmul și îmi răspunde pe același ton calm ca acum un sfert de oră.
-E de încredere Bela. E un tip încăpățânat. S-ar putea să îți amintească de cineva, spune zâmbind discret, dar e mult mai înfumurat.
Nu am mai zis nimic. Din cauza agitației nu mai pot să gândesc coerent. Sper să-mi revin o dată cu apariția acestui om.
-A întârziat deja jumătate de oră. Spun nervoasă și bat din picior nervoasă în timp ce mai iau pauze ca să mă plimb în cerc prin camera hotelului luxos.
-Unde e? Întreabă și Vito poate o idee mai iritat de cât sunt eu.
Mă uit la Aleck și îi văd o venă ce îi pulsează pe frunte. Butonează pe telefon de vreo cinci minute. Daca individul ăla o să vină, nu știu dacă va mai putea sa ne ajute, poate doar dacă Aleck nu-l nenorocește din primele două minute.
- Va veni... spune acesta iritat. Nu-l mai bat la cap. mă așez pe canapeaua imensă din colțul camerei. Analizez împrejurimile. Totul în tonuri de auriu și argintiu. Luxul e la cote maxime. Ferestrele înalte oferă o priveliște spre Marea Mediterană. E cea mai frumoasă clădire din împrejurimi. Cu toate astea, nu a fost vandalizată niciodată. Se pare că acest om misterios e ori foarte influent, ori foarte periculos.
Îmi amintesc câteva incidente din clubul lui Mason. Firește toți din zonă și nu, numai îl cunoșteau și știau că e clubul lui. Însă asta nu l-a scăpat pe Mason de câțiva derbedei care se credeau mult prea deștepți. Într-o seară au spart intrarea din spate cu scopul de a jefui, bine înțeles au fost prinși imediat, însă nu au fost singurii care au încercat.
Aleck mi-a povestit despre locul acesta că este cel mai sigur din zonă.
Tocmai când îmi pierdeam și ultimul dram de răbdare, se deschide ușa. Un tip brunet, la un metru șaptezeci si opt, intră în cameră. Tipul e elegant, cu un păr așezat la dungă, o cămașă neagră descheiată la primii nasturi și pantaloni de costum așezați perfect pe coapse. Pantofi italienești.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
