+18 | Delicioasa Mea Victimă | Mafia~Dark~Romance

2. Dificultăți

RAMON OLVERA

Afurisit să fie Colombo. A găsit cel mai nepotrivit moment să mă trimită să rezolv problemele altora într-o "bătaie de stradă" cine ar fi crezut că idioții ar fi venit pe urmele lui Aleck și a trebuit să mă descurc fără armă deoarece am uitat-o în casă, bine că nu a găsit-o vreo una dintre ele. Aproape au scăpat nebunele astea. Ce să zic? Tâmpita care a dat înapoi când era așa aproape să scape, probabil nici nu ar fi reușit să gândească de una singură dar să sară de pe balcon.

Cealaltă fată, e chiar curajoasă. Nici una, până acum, nu a avut curajul să se gândească măcar să evadeze. Da să mai pună și în practică.

Parcă îmi pare rău de ea. Doar puțin. Mason o să distrugă toată cavaleria asta din ea. Peste câteva luni, va trebui să facă tratament cu vitamine ca toate celelalte fete ca să arate la fel se bine ca acum. O dată ce una "intră în pâine", greu mai iese. Clienții vin unul după altul. Fetele nu au timp să își tragă sufletul, dar pentru Mason Colombo important e doar profitul de pe urma lor.

Nici una nu are voie să vorbească când li se dă ordine sau să refuze un client. Toate trebuie să se supună cerințelor. Indiferent dacă le place sau nu. Unele sunt chiar încântate, fac bani ușor fără să depună prea mult efort. Celelalte, ar fugi mâncând pământul dacă ar putea, dar nu pot, nici una nu scapă, niciodată.

Fătuca asta ce stă ca un pisoi rănit în brațele mele. Aproape a reușit. Ar fi făcut multe probleme dacă s-ar afla în ce treburi dubioase sunt băgat. Mai ales că mi-a văzut fața.

Poate îi cer lui Colombo să o păstrez pentru mine. Ochii ăia verzi m-au omorât. Nu îmi pierd niciodată capul, mai ales pentru un vagin producător . Dar ea parcă e altceva.

Oricum nu e treaba mea, ele sunt marfa boss-ului. Intru înapoi în casă, cu ea în brațele mele și o așez pe canapeaua din living.

-Unde e cealaltă? Îl întreb pe partenerul meu Aleck.

-Țipa și zbiera ca nebuna așa că i-am injectat un sedativ slab. Tipa asta, arată spre blonda din brațele mele, ce e cu ea?

-A leșinat când am prins-o într-o fundătură. Probabil sedativul a fost prea puternic, trebuie să verificăm din nou dozele, nu ne permitem să mai omorâm pe cineva din greșeală. Adu niște apă să o trezesc.

-De ce să o trezești, cât timp e leșinată nu poate face probleme.

Mă încrunt la remarca lui și face un compromis aducând apa pe care am cerut-o. Vrea să toarne toată sticla pe ea, dar îl opresc.

-Lasă că mă descurc eu.

Îmi torn puțină apă in palme după care îi ud fruntea și bătând ușor obrajii.

-Hai fato, trezește-te!

-De ce te complici singur Ramon? Nu te înțeleg.

-Aleck, vrei să dai tu socoteală de ce una din ele e pe jumătate moartă, când șeful a cerut clar că vrea fete sănătoase?

-Bine zis. Hai puștoaico, sus! Mi se alătură și el în încercarea de a trezi micul "pisoi".

Fata clipește des în încercarea ei de a se trezi și mă aplec puțin ca să văd dacă are ochii încețoșați. Se rostogolește, gata să cadă de pe canapea, dar o prind rapid. Ființa asta e așa ușoară încât nu depun nici un efort.